Mario Draghi: birocrația din UE frânează reformele și pune în pericol obiectivele industriei auto
Ritmul de progres în Uniunea Europeană este prea lent, iar birocrația creează blocaje, menținând lumea community în urmă față de rivali cheie, în special Statele Unite și China. Un discurs susținut la Bruxelles a subliniat necesitatea acțiunii comune și a unei viteze mai mari.
Este nevoie de o direcție strategică nouă, cu mobilizare mai amplă, viteză crescută și rezultate concrete în câteva luni, nu în ani. În privința industriei auto, premisele actuale ale obiectivelor UE nu mai corespund realității.
Cetățenii sunt nemulțumiți de viteza cu care progresează UE
Cetățenii apreciază faptul că obiectivele europene sunt clare și că planurile indică o direcție solidă, dar, în același timp, exprimă o frustrare tot mai mare din cauza încetinirii reformelor. Sunt dispuși să acționeze, însă își exprimă îngrijorarea că autoritățile nu au înțeles gravitatea momentului.
Se folosesc adesea scuze pentru întârzieri, iar procesul complex, cu numeroși actori implicați, este prezentat ca motiv. Concurenții din afara UE pot acționa cu mai multă libertate, iar menținerea ritmului actual poate însemna să rămânem în urmă.
Fostul șef al BCE identifică apoi trei direcții prioritare: eliminarea barierelor pentru extinderea noilor tehnologii, crearea unui cadru cu o viteză corespunzătoare la nivelul celor 27 de state și facilitarea accesului la finanțare pentru companiile inovatoare, la fel ca în marile economii.
Planul UE pentru aplicarea inteligenței artificiale: un test major în această toamnă
Al doilea pilon vizează reglementarea. Mulți parteneri din industrie cer simplificări semnificative ale reglementărilor referitoare la protecția datelor și la normele naționale, întrucât antrenarea modelelor IA necesită cantități mari de date publice. Claritatea juridică insuficientă poate genera întârzieri costisitoare, limitând răspândirea IA în Europa.
Un al treilea obiectiv este integrarea IA în industrie. Aplicațiile sectoriale au un impact semnificativ, chiar dacă puterea de calcul a supercalculatoarelor depășește adesea cerințele. Europa deține un avans real în formula de automatizare, dar doar o parte dintre companiile producătoare au utilizat IA efectiv în anul precedent. Este nevoie de o colaborare strânsă între industrie și guverne pentru a transforma acest avantaj timpuriu în soluții proprii. Planul Comisiei pentru aplicarea IA în această toamnă va reprezenta un test crucial.
Draghi subliniază că obiectivele de decarbonizare ale sectorului auto nu sunt adaptate la noile realități, iar tranziția trebuie să fie flexibilă și pragmatică.
Relaxarea unora dintre cerințele de raportare privind sustenabilitatea nu este suficientă. O revizuire viitoare a regulamentelor privind emisiile CO2 ar trebui să adopte o abordare neutră din punct de vedere tehnologic și să țină cont de evoluțiile pieței și ale tehnologiei.
Pe scurt, obiectivul de emisii zero pentru 2035 ar fi trebuit să stimuleze investițiile în infrastructura de încărcare, să extindă piața internă și să impulsioneze inovația în Europa, făcând vehiculele electrice mai accesibile. Se estima că sectoarele conexe, cum ar fi bateriile și cipurile, vor progresa în paralel, susținute de politici industriale specifice. Însă rezultatele nu s-au materializat. Accelerarea instalării punctelor de încărcare este vitală în următorii cinci ani.
Piața vehiculelor electrice a crescut mai încet decât se anticipa. Inovația europeană a rămas în urmă, modelelor electrice le lipsește accesibilitatea, iar lanțurile de aprovizionare sunt fragmentate. Parcul auto al UE, estimat la aproximativ 250 de milioane de vehicule, îmbătrânește, iar reducerea emisiilor de CO2 a evoluat modest în ultimii ani.
Este necesară o strategie integrată pentru accelerarea utilizării vehiculelor electrice, care să țină cont de lanțurile de producție, de infrastructură și de potențialul combustibililor cu emisii zero.
