PSD își intensifică criticile la adresa lui Ilie Bolojan, acuzându-l de un orgoliu nemăsurat, iar forma politică nu poate accepta un astfel de pachet.

Mihai Fifor i-a transmis premierului că măsurile de austeritate trebuie să înceteze, acuzându-l pe Bolojan că vrea să destabilizeze administrația locală prin reformele propuse. La rândul ei, Lia Olguța Vasilescu, primarul Craiovei, spune că PSD nu poate accepta reforma în forma prezentată.

Limitarea adaosului comercial la produsele de bază și reducerea posturilor din administrația locală reprezintă două teme esențiale care aprind în prezent tensiuni în coaliție.

Pe fondul intenției lui Bolojan de a tăia 10% din locurile ocupate efectiv în administrația locală, ceea ce ar însemna circa 13.000 de funcționari concediați, PSD continuă să se opună reformei administrației publice.

Lia Olguța Vasilescu: nu vom accepta un pachet în această formă

Primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, a explicat într-o intervenție la Digi24 de ce reforma nu poate fi adoptată în varianta propusă de Ilie Bolojan, care prevede disponibilizarea a 13.000 de angajați.

Problema este că de la început s-au pornit de pe baze neîntemeiate: s-a vehiculat că administrația locală ar avea 330.000 de angajați, însă datele arată că în realitate sunt aproximativ 125.000 de funcționari. Multe primării au făcut disponibilizări și și-au redus schema de personal, iar acum nu este clar ce se va întâmpla în scenariile viitoare, pentru că o nouă reducere ar putea lăsa instituțiile în imposibilitate de funcționare, în special în localitățile mici, unde legea nu prevede în mod clar un minim de 10 posturi în schema de funcționare, a spus primarul Craiovei.

Olguța Vasilescu a precizat că după consultările de miercuri de la Guvern nu au fost adoptate decizii privind reforma administrației.

Nu am ajuns la o concluzie clară, pentru că am formulat amendamente și propuneri; discuția este în plină dezbatere în grupul primarilor de municipii, iar unii dintre ei, pe bună dreptate, spun că reforma nu poate fi realizată așa cum a fost gândită inițial, deoarece nicio autoritate nu seamănă cu alta, a precizat aceasta.

Primarul Craiovei a subliniat că PSD nu poate susține reforma în varianta actuală.

Sperăm să se ajungă la o concluzie cu această reformă. Pentru asta, însă, trebuie să fim cu toții la masă și să vedem dacă se acceptă sau nu propunerile noastre; dacă nu, iar primăriile devin nefuncționale, nu putem merge mai departe și nu putem sprijini un astfel de pachet, a mai spus Lia Olguța Vasilescu.

Mihai Fifor: Bolojan vrea să destabilizeze și administrația publică locală

O altă voce din PSD, Mihai Fifor, îl critică pe Bolojan și îi transmite premierului că măsurile de austeritate trebuie să înceteze.

Fifor afirmă că premierul vrea să destabilizeze administrația locală prin măsurile pe care intenționează să le adopte, sugerând să se concentreze pe o reformă administrativ-teritorială dacă vrea cu adevărat să intre în istorie pe un cal alb.

Așa cum s-a întâmplat și în Educație, reformele propuse nu au avut un impact semnificativ asupra deficitului, ci au creat haos și tensiuni în sistem; în consecință, premierul își dorește acum să destabilizeze și administrația publică locală, după cum explică Fifor, subliniind că sacrificiile pentru oameni sunt urmate de beneficii financiare minore pentru stat.

În administrația locală, disponibilizarea a 13.000 de angajați ar echivala cu o economie netă de aproximativ 1,15 miliarde de lei pe an — 0,06% din PIB — un rezultat nesemnificativ raportat la deficitul de peste 120 de miliarde. În schimb, costurile sunt semnificative: blocaje în eliberarea documentelor, întârzieri la colectarea taxelor, pierderi de fonduri europene și tensiuni sociale crescute înainte de iarnă, a mai spus deputatul.

Românii care lucrează în sectorul public, exact în linie cu media europeană

Fifor continuă să prezinte date care, spune el, arată că România nu are o administrație supradimensionată, contrar a ceea ce se susține în spațiul public.

Dintr-un total de aproximativ 8,6 milioane de angajați, între 16% și 17% activează în sectorul public — ușor în acord cu media UE de 16–18% (Eurostat). Țări dezvoltate precum Franța sau Germania au cote similare sau chiar mai mari, iar statele nordice, adesea citate ca modele în eficiență, ajung la 25–30% din totalul funcționarilor (OECD). Diferența nu stă în număr, ci în organizarea, digitalizarea și profesionalizarea administrației, explică Fifor.

Întrebarea legitimă este: cui folosește o astfel de măsură dacă impactul economic este minor? Nu bugetului, nu cetățenilor, nu comunităților locale, adaugă Fifor.

Orgoliu nemăsurat

Fifor mai susține că Bolojan rămâne surd la opiniile primarilor și ale structurilor asociative care gestionează comunitățile cu experiență în domeniu.

În loc să asculte soluții viabile, pare să urmărească satisfacerea unui orgoliu nemăsurat, făcând din disponibilizări pilonul central al reformei. Însă o soluție gândită pe un algoritm defect poate să dărâme întreaga construcție, avertizează acesta.

În concluzie, măsurile de austeritate trebuie să înceteze. Soluția nu stă în concedieri colective și în împovărarea populației, ci în reducerea evaziunii fiscale și în stimularea economiei.