Rusia se află în fața unei decizii economice cruciale în zilele ce urmează, iar singura opțiune viabilă ar putea avea implicații semnificative asupra direcției țării.

Guvernul nu vede alt mecanism eficient pentru a reduce deficitul bugetar decât majorarea TVA-ului, în timp ce promisiunile anterioare legate de stabilitatea taxelor par să fie puse sub semnul întrebării.

Costurile uriașe ale cheltuielilor militare pentru conflictul din Ucraina au exercitat o presiune severă asupra bugetului; o decizie finală nu s-a luat încă, iar în prezent nu se anticipează o altă soluție pentru a închide deficitul, chiar și în eventualitatea reducerilor din cheltuielile militare.

Proiectul de buget trebuie prezentat Parlamentului pe 29 septembrie, iar componentele cheie au fost convenite în prealabil cu Putin; este puțin probabil să apară modificări semnificative în timpul dezbaterii oficiale.

Un semnal important a venit din partea fostului lider Dmitri Medvedev, care a descris bugetul pentru 2026 ca fiind orientat spre efortul de apărare și a subliniat că cheltuielile sociale, inclusiv sprijinul pentru veteranii conflictului, nu trebuie sacrificate pentru a echilibra finanțele.

Rusia, aflată în al patrulea an de confruntare, a majorat deja în acest an impozitele pe venit și pe profit, iar autoritățile au fost nevoite să actualizeze estimarea deficitului bugetar federal la 1,7% din PIB încă din mai.

Se așteaptă în continuare ca această țintă să fie depășită; obiectivul pentru 2026, de 0,9% din PIB, pare să fie și el pus sub semnul întrebării.

Nu mai este loc pentru reduceri semnificative

Patru surse apropiate guvernului au confirmat intenția de a crește TVA-ul de la 20% la 22% pentru a reduce deficitul.

O sursă a explicat că, în cadrul regulilor bugetare, avansarea veniturilor prin impozite pare singura opțiune reală, deoarece reducerile de cheltuieli sunt limitate, nici din sectorul militar, nici din cheltuielile sociale.

TVA a reprezentat o proporție semnificativă din veniturile bugetare în 2024, iar o creștere a cotei ar putea reduce semnificativ deficitul prognozat pentru 2026.

În pofida sancțiunilor, economia rusă a crescut, iar estimările indică o creștere a PIB-ului în jur de 1% față de 4,3% anul precedent, în timp ce inflația rămâne peste 8%, în contextul în care o mare parte din forța de muncă și din venituri sunt orientate spre apărare și securitate.

Este ca și cum ai tăia un purceluș

Cheltuielile guvernamentale sunt motorul principal al creșterii economice în Rusia; având în vedere nemulțumirea exprimată de lider despre încetinirea economiei și necesitatea finanțării războiului, este puțin probabil ca reducerile de cheltuieli să fie o soluție eficientă.

În 2024 Putin s-a angajat să nu facă modificări majore ale sistemului fiscal până în 2030; după creșterile din 2025, el a cerut guvernului să crească veniturile prin sporirea productivității, nu prin noi taxe.

O sursă a subliniat că spațiul pentru reduceri bugetare este limitat: cheltuielile pentru apărare nu pot fi reduse semnificativ, iar reducerile modeste din zona socială nu ar aduce schimbări semnificative.

„Este ca și cum ai tăia un purceluș – zgomot mare, dar impact limitat. Reduceri de ordinul a mii de miliarde de ruble nu sunt posibile; pot fi doar economii de milioane sau sute de milioane”, a explicat sursa.

Banca Centrală a Rusiei nu mai are spațiu de manevră

O creștere a TVA cu două puncte procentuale în 2019 a fost asociată cu o inflație moderată, iar banca centrală și-a propus să aducă inflația înapoi spre ținta de 4%.

Guvernatorul Elvira Nabiullina a susținut prudent creșterea veniturilor, afirmând că este mai înțeles să se atragă fonduri în plus decât să se majoreze deficitul.

Ea leagă mărimea deficitului de capacitatea băncii de a reduce în continuare dobânda-cheie, în prezent aproximativ 17%, un nivel pe care economiștii îl consideră prea ridicat pentru a stimula creșterea.

Putin a afirmat că nivelul scăzut al datoriei oferă spațiu pentru mai mult împrumut, însă costul finanțării pentru autorități este în jur de 13%, iar cheltuielile cu dobânzile ar urma să atingă aproximativ 2% din PIB în 2025.