Peste trei sferturi dintre români sunt îngrijorați de conflictul din Ucraina, potrivit unui sondaj recent. Două motive principale ale anxietății populației.
Majoritatea românilor cred că războiul dintre Rusia și Ucraina afectează România, iar temerile lor principale sunt extinderea conflictului și impactul economic.
Aproape trei din patru respondenți consideră că situația din Ucraina influențează în mod semnificativ România, iar opiniile sunt destul de omogene între diferitele categorii sociale, ceea ce arată că efectele conflictului se resimt în întreaga țară.
La aproximativ 39,6% dintre oameni se percepe un impact foarte mare, iar în jur de 35,3% consideră că efectul este destul de pronunțat.
Două aspecte majore ale conflictului care îngrijorează românii
Neliniștea publică este alimentată în principal de două teme: securitatea țării în contextul riscului de extindere a conflictului și dificultățile economice, precum creșterea prețurilor la energie și inflația.
Datele arată cum preocupările variază în funcție de orientările politice și de profilul demografic: de exemplu, persoanele care sprijină anumite formațiuni, femeile, cei peste 60 de ani, locuitorii din București și marile orașe, precum și cei cu studii superioare sunt mai preocupați de riscul de extindere; în timp ce susținătorii altor formațiuni, tinerii între 18 și 29 de ani, persoanele cu studii primare, locuitorii din mediul rural și angajații la stat sunt mai sensibili la impactul economic al războiului.
Întrebați ce îi preocupă cel mai mult în legătură cu războiul din Ucraina, 43,5% dintre români indică siguranța României și riscul extinderii, 36,2% criza economică (prețuri la energie, inflație), 8,5% stabilitatea Uniunii Europene și a NATO, 7,5% situația refugiaților ucraineni din România. 0,7% indică altceva, iar 3,7% nu știu sau nu răspund.
- Metodologie: Datele au fost culese în perioada 1-9 septembrie 2025. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului a fost de 1103 persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ±2,95%, la un grad de încredere de 95%.
