Nu mai mințiți: fapte despre contractele secrete cu presa și miza bugetară a finanțării politice
Ciprian Ciucu, vicepreședinte al PNL responsabil cu comunicarea, a părăsit indignat o conferință de presă organizată după ședința Biroului Politic, deranjat de întrebările despre contractele cu mass-media. În acea clipă, înregistrarea transmisa live pe Facebook a fost ștearsă, iar discuția a vizat în mod expres modul în care s-au cheltuit banii publici subvenționați.
Partidele primesc anual sume semnificative din buget pentru funcționare, iar recordul din 2004 indică subvenții și rambursări electorale de peste 1,2 miliarde de lei.
Chiar dacă fondurile sunt consistente, marile formațiuni refuză să dezvăluie destinația banilor; contractele rămân secrete, iar înțelegerile de finanțare nu sunt publicate.
Rapoartele Departamentului de Stat al SUA subliniază că finanțarea secretă a presei poate genera dezinformare, poate genera autocenzură sau chiar censură, iar piața media este afectată de concurență neloială.
PSD, cel mai mare partid din România, nu a făcut publice contractele cu presa semnate de Marcel Ciolacu în ultimii ani; peste 50 de milioane de euro au fost direcționați prin intermediari către diverse site‑uri și televiziuni, fără a dezvălui destinația finală a banilor. Legea privind accesul la informațiile de interes public prevede un răspuns în maximum 30 de zile.
PNL, în era Bolojan, adoptă practici asemănătoare PSD
Noul cuplu de conducere al PNL, format din Ilie Bolojan și Ciprian Ciucu, a fost oficial ales la congresul din iulie. Liberalii, legitimați prin vot intern, au transmis că România traversează momente dificile și că atât firmele, cât și cetățenii trebuie să contribuie onest la consolidarea bugetului.
Austeritatea nu s-a răsfrânt asupra finanțării partidelor: de la instalarea noului guvern, fondurile destinate partidelor nu au fost reduse, în timp ce acestea au încasat deja peste 30 de milioane de euro.
„Am fost ambuscat, este o lipsă de respect”, a comentat Ciucu după ce a părăsit conferința de presă, în contextul întrebărilor despre contractele PNL cu presa și despre respectarea legii accesului la informații.
El a adăugat că nu a semnat acele contracte, iar deși nu le-a semnat, noua conducere poate face înțelegerile publice.
Întrebat despre motivele pentru care PNL nu a prezentat contractele încheiate în ultimii ani, Ciucu a declarat că nu este responsabilitatea sa.
Prim-vicepreședintele a lansat, în ultimul moment, o afirmație acuzatoare: nu este cazul să mai existe minciuni.
Astfel, liderul s-a desprins din imaginea reformistului și s-a transformat într-un acuzator. Să analizăm faptele.
Dincolo de emoții și cuvinte, rămân faptele și cadrul legal. Documente și dovezi
La 16 iulie 2025, PNL a primit o solicitare privind contractele cu presa din ultimii ani; potrivit legii, răspunsul trebuia să sosească în maximum 30 de zile.
Au trecut 63 de zile de la acel demers, iar partidul nu a furnizat niciun răspuns.
În acest interval, Ilie Bolojan a organizat o singură conferință de presă în Modrogan; ori de câte ori a fost întrebat în Parlament despre încălcarea legii, a refuzat să răspundă la întrebările legate de contractele PNL cu presa și de lipsa unui răspuns.
Chiar și în fața dovezilor, lipsa clarificărilor persistă, iar Ciucu susține în continuare că partidul a respectat cadrul legal.
În loc să ofere un răspuns la solicitare, liderul PNL a plecat din conferință, iritat de întrebările despre contractele cu presa.
O situație în care este de așteptat ca presa să iasă în față, nu este o surpriză când un politician critică media care îl incomodează.
În esență, PNL, un partid cu rădăcini istorice, pare să trateze legea cu un aer de superioritate, crezând că poate ascunde ceea ce s-a făcut cu banii publici; dacă întrebările nu convin, liderii pot părăsi conferința.
Iată întrebările în atenția publicului adresate PNL la data de 16 iulie: partidul este obligat să răspundă dacă vrea să respecte legea.
1. Care au fost sumele plătite de PNL pentru promovarea în mass-media în intervalul 1 ianuarie 2021 – 31 decembrie 2023?
4. Ce sume au plătit pentru promovare în mass-media în intervalul 1 ianuarie 2024 – 31 decembrie 2024?
3. Vă rugăm să precizați sumele care au ajuns la beneficiarul final, televiziuni sau site-uri de știri, nu la agențiile intermediare. Procedura prevede ca agențiile să transmită lunar un raport către PNL cu mediile unde au fost direcționate fondurile publice.
4. Precizați suma încasată de fiecare entitate media, defalcat, în perioada 1 ianuarie 2021 – 31 decembrie 2024. Aceste date există în baza partidului și reprezintă informații de interes public, iar instanțele au afirmat acest lucru în mai multe dosare cu ONG-uri. Legea prevede un răspuns în 30 de zile sau, la solicitarea dvs., cu posibilitatea unei prelungiri pentru un răspuns complet.
Da, este timpul să spună adevărul, domnule Ciucu, domnule Bolojan! Aveți datoria față de cetățeni, care respectă legea zi de zi, să explicați cum banii publici finanțează actorii politici.
