Atunci când Georgescu și Simion ar ajunge la guvernare, ce efecte ar avea asupra independenței instituțiilor și libertății de exprimare?

În dosarul aflat în fața instanței nu este vorba despre milioane de euro, ci există un alt dosar care se deschide acum, în care Călin Georgescu este urmărit penal de DIICOT pentru declarațiile din interviuri. Mâine sau oricare dintre noi poate păți același lucru.
Pericolul real dacă Georgescu ajunge la putere nu constă în o eventuală orientare către China, ci în posibilitatea de a dirija România spre Rusia, Mongolia sau Serbia. China nu este văzută ca o opțiune, întrucât Georgescu este perceput ca un politician oportunist, nu ca un partener de lungă durată, după cum a comentat aliatul său ideologic Gheorghe Piperea.
China reprezintă un alt registru de autoritarism, cu impact semnificativ asupra valorilor democratice și libertăților cetățenești, iar progresul tehnologic pare să fie cu mult în avans față de viziunea teoretizată de Georgescu, care se bazează pe vechi paradigme.
În ansamblu, este plauzibil să anticipăm că un regim condus de Georgescu ar încerca să orienteze România spre Est, cu influențe din partea Rusiei. Deși unora li se pare o temă exagerată, rămâne să vedem dacă există temei juridic pentru aceste îngrijorări.
Întrebarea este foarte practică: dacă Ministerul Public ar fi condus de un susținător al coaliției Georgescu–Simion, ar exista riscul ca o declarație de acest tip să fie tratată ca infracțiune? Simion a avertizat că, în cazul unei revoltă asemănătoare cu cea din Nepal, politicienii care nu urmează linia sa ar merita să se confrunte cu mulțimea.
Există o diferență clară între judecata mulțimii pe stradă, în afara legii, și actul justiției. O revoltă, dacă apare, poate provoca răni, iar justiția trebuie să decidă calea legală. Vom fi aduși în fața procurorilor pentru că avem opinii diferite de stat?
În dosarul recent deschis împotriva lui Georgescu, rechizitoriul menționează disjungerea către alte două dosare. Potrivit informațiilor disponibile, unul dintre acestea tratează comunicarea de informații false, susținând că România ar urma să fie implicată într-un conflict militar prin intervenția NATO.
Afirmările au fost făcute în interviuri acordate în SUA, unei gazde media, și în podcastul său.
Într-o democrație, afirmațiile despre stat, despre armată sau guvern nu devin automat infracțiuni dacă nu incită la violență, rasism sau alte fapte penale. Afi rmările frustrante nu echivalează cu infracțiune; dacă discursul ajunge în fața instanței, ar crea o aglomerație inutilă în sălile de judecată.
Rămâne să vedem cum va gestiona DIICOT cazul interviurilor lui Georgescu. În contextul UE și NATO, libertatea de gândire este esențială, iar dacă la conducere va urma o persoană care dorește să ne apropie de un spațiu de influență rus, situația va fi crucială.