Motivul pentru care Irlanda ezită să accepte ajutorul de 13 miliarde de euro de la Apple

Considerat de mulți „litigiul fiscal al secolului”, cazul Apple ridică semne de întrebare în Irlanda, unde există voci care consideră o provocare primirea celor 13 miliarde de euro, stabilite printr-o hotărâre judecătorească finală. Ce face Irlanda să fie un caz aparte în privința impozitelor pentru corporații? De ce este această situație o sursă de conflicte politice?

Politica impozitelor reduse a atrase mari companii

Apple a pierdut o bătălie juridică care a durat opt ani cu instanțele Uniunii Europene, fiind obligată să restituie Irlandei suma de 13 miliarde euro. Decizia CJUE a constatat că Irlanda a oferit Apple „avantaje fiscale nejustificate” timp de 12 ani, considerând acest sprijin drept ilegal, iar guvernul irlandez trebuie acum să recupereze banii.

Irlanda a devenit renumită pentru impozitele scăzute aplicate companiilor internaționale, reușind astfel să atragă giganți tehnologici din SUA care și-au stabilit sedii europene în țară, beneficiind de taxe sub media europeană pentru a repatria cât mai mulți bani din profituri. Aceste firme au creat, de asemenea, mii de locuri de muncă, contribuind semnificativ la economia irlandeză.

În acest context, scena politică din Irlanda a fost marcată de un val de dezbateri asupra modului în care ar trebui să fie folosiți acești bani neașteptați. Opoziția propune că este esențial să se investească în sectoare precum construcția de locuințe și infrastructura de transport, apă și energie.

Irlanda a contestat timp de opt ani returnarea banilor

Poziția Irlandei este complicată, dat fiind că a sprijinit Apple în fața instanțelor UE, apărarea fiind axată pe menținerea unei politici fiscale favorabile atragerii marilor companii tehnologice.

Pe parcursul acestui proces legal, statul irlandez a cheltuit aproximativ 10 milioane euro pentru a-și susține poziția.

Prin prezența multor corporații mari în Dublin și Cork, Irlanda a câștigat miliarde de euro anual din impozitele directe și indirecte, conform Reuters. Guvernul irlandez a contestat acuzațiile Uniunii Europene, argumentând că politica fiscală a evoluat și că situația este acum „de doar interes istoric”. De asemenea, oficialii de la Dublin au susținut că nu oferă tratamente preferențiale unor contribuabili.

Acum, guvernul se află într-o situație delicată, obligat să recupereze banii, în ciuda faptului că înalții oficiali au declarat timp de opt ani că nu doresc să se implice într-o astfel de chestiune.

În 2016, Irlanda a implementat modificări semnificative în politica sa fiscală, renunțând la celebra „corporate tax” de 12,5%.

Irlanda se confruntă cu o situație peculiară, având capacitatea de a colecta impozite mai mari decât poate cheltui, datorită numărului mare de corporații cu venituri considerabile. Se estimează că veniturile din „corporate tax” vor atinge 24,5 miliarde euro, cu o rată de colectare ce depășește așteptările. Surplusul bugetar anticipat pentru acest an se estimează la 8,6 miliarde euro.

Opoziția solicită investiții rapide din banii recuperați

Un aspect crucial este dacă Irlanda își va afecta reputația din cauza acestei controverse. Partidele de opoziție au criticat guvernul în ultimele opt ani pentru alianta cu Apple și refuzul de a readuce banii considerați ajutoare ilegale în bugetul țării.

Opoziția afirmă că, odată ce banii vor ajunge în buget, trebuie investiți rapid în construcția de locuințe și sectorul sănătății.

Financial Times notează că Irlanda se află acum într-o dilemă, deoarece, deși multe guverne ar dori să primească miliarde de euro de la o mare companie, Irlanda dispune deja de suficiente lichidități, făcând ca autoritățile să fie nevoite să planifice cu atenție viitorul buget, mai ales având în vedere apropierea alegerilor.