Oficial american, despre alegerile din România și ascensiunea lui Călin Georgescu: „Dacă aș fi român, m-aș întreba cine plătește și cine beneficiază de un anumit rezultat”

James O’Brien, secretarul adjunct al Biroului pentru afaceri europene și eurasiatice, a exprimat marți, la București, îngrijorarea guvernului american privind ingerințele externe observate în legătură cu alegerile din România. El a evidențiat sprijinul acordat anchetei autorităților române și a oferit recomandări în acest sens.

James O’Brien, un înalt oficial al Departamentului de Stat, a făcut apel marți la București pentru investigarea posibilelor nereguli legate de campania pentru alegerile prezidențiale din 2024, subliniind necesitatea de a „lua urma banilor”.

„Guvernul american susține democrația și dorim ca alegerea să fie realizată de către poporul român. Observăm ingerințe externe în aceste alegeri, asemănătoare cu tipare asociate Rusiei în alte contexte, inclusiv manipulări pe rețelele sociale și o intruziune clară, conform informațiilor românești, în instituțiile publice”, a declarat James O’Brien în cadrul unei întâlniri cu jurnaliștii la ambasada SUA la București.

„Aceasta este o sursă de îngrijorare, deoarece complică procesul decizional pentru poporul român. Vrem ca românii să decidă în mod liber pentru România, fără interferențe externe”, a adăugat el.

Răspunzând unei întrebări legate de posibila interferență a Rusiei, oficialul a afirmat că Washingtonul are deplină încredere în informațiile furnizate de guvernul român.

„Avem un mare respect față de ce spune guvernul român”, a afirmat el.

„Asta va ajuta la determinarea în cine se poate avea încredere și în cine nu”

Referitor la ancheta desfășurată de autoritățile din România, O’Brien a menționat că, dacă ar fi fost român, s-ar fi întrebat „cine plătește pentru ce” și „cine beneficiază”.

„Am anunțat că ne oferim sprijinul pentru investiigație în orice mod necesar. Totuși, este o investigație a României, iar românii au puterea să ia deciziile suverane. Dacă aș fi român, aș dori să știu cine plătește, pentru ce și cine va beneficia. Acest proces va ajuta mult în a determina în cine se poate avea încredere și în cine nu”, a declarat el.

„O mare parte din acest proces depinde de jurnalismul curajos de investigație. Multe dintre informațiile utile vin dintr-un jurnalism de calitate, nu exclusiv din serviciile secrete, așa că încurajez susținerea jurnalismului independent”, a adăugat oficialul american.

Documente desecretizate de CSAT

Pe 6 decembrie, Curtea Constituțională a anulat rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale, în care Călin Georgescu câștigase, urmând să participe în finala prezidențială alături de Elana Lasconi. Deciziile au fost anulate pe baza documentelor desecretizate de CSAT, primite de la SRI, SIE, MAI și STS.

În aceste documente este menționat că Georgescu a violat legislația electorală privind finanțarea campaniei, raportând la Autoritatea Electorală Permanentă zero cheltuieli, în ciuda dovezilor din partea SRI și MAI conform cărora campania sa pe TikTok a fost finanțată de Bogdan Peșchir, atingând suma de un milion de euro.

De asemenea, documentele desecretizate de CSAT indică interferențe cibernetice etatice asupra infrastructurilor IT&C de suport pentru procesul electoral și sugerează că România este o țintă a acțiunilor hibride agresive din partea Rusiei.

SIE: România „a devenit o prioritate pentru acțiunile ostile ale Rusiei”

Conform SIE, România „a devenit o prioritate pentru acțiunile ostile ale Rusiei, cu un interes crescut din partea Kremlinului de a influența starea de spirit și agenda societății românești în perioada electorală.”

Aceste acțiuni se manifestă prin propagandă și dezinformare, sprijinirea unor candidați eurosceptici și alimentarea mișcărilor antisistem, inclusiv prin implicarea în proteste care modelază agenda publică, precum și stimularea nemulțumirilor și provocarea emoțiilor de masă pentru a presa autoritățile să diminueze sprijinul pentru Ucraina.

După desecretizarea documentelor de către CSAT pe 28 noiembrie, autoritățile române nu au mai oferit informații suplimentare privind neregulile semnalate în campania electorală.

Georgescu a contestat decizia CCR la Curtea de Apel București, dar acțiunea sa a fost respinsă. De asemenea, el s-a adresat CEDO.

Tot CCR a decis ca Klaus Iohannis, al cărui mandat s-a finalizat pe 21 decembrie, să rămână la Cotroceni până la învestirea unui nou președinte.