Paloarea și oboseala persistentă: primele semne ale anemiei la copii. Ce pot face părinții?

Anemia poate afecta semnificativ dezvoltarea fizică și mentală a copiilor și adolescenților. Conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), aproape 40% dintre copiii cu vârste între 6 luni și 5 ani se confruntă cu această afecțiune. Datele din 2019 relevă că, în România, prevalența anemiei feriprive (anemia cauzată de lipsa de fier) ajungea la 27,1%, cu o incidență mai mare în rândul copiilor cu vârste între 1 și 4 ani.

Anemia se manifestă atunci când numărul globulelor roșii sau cantitatea de hemoglobină din sânge este sub valorile normale pentru vârsta copilului. Aceste globule roșii sunt esențiale pentru transportul oxigenului în organism, iar o scădere a acestora poate provoca stări de stres pentru organism, afectând sistemul organelor și musculatura. Astfel, simptomele frecvente ale anemiei includ paloarea pielii, oboseala extremă și dificultăți în învățare.

Cauzele anemiei variază, dar includ diete sărace în fier și nutrienți esențiali, distrugerea excesivă a globulelor roșii sau pierderi prelungite de sânge. Conform American Academy of Pediatrics, anemia este cel mai frecvent întâlnită în perioadele de dezvoltare rapidă, cum ar fi primul an de viață și adolescența.

Cauzele anemiei

Anemia poate fi rezultatul unei producții insuficiente de globule roșii, distrugerii accentuate a acestora sau sângerărilor.

Una dintre cele mai comune cauze ale anemiei apare atunci când copii nu primesc suficient fier sau alți nutrienți esențiali din dietă, precum vitamina A, acidul folic și vitamina B12. O alimentație deficientă în carne roșie, fasole și legume verzi contribuie la anemia feriprivă.

În România, deficitul de fier este frecvent întâlnit la copiii sub 12 luni care sunt alăptați exclusiv și nu primesc suplimente sau la cei hrăniți cu formule de lapte ce nu sunt fortificate, conform Institutului Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului (INSMC). Deși laptele matern conține fier cu absorbție bună, el nu poate acoperi nevoile copilului după 4-6 luni. Prin urmare, întârzierea diversificării alimentației și aportul scăzut de alimente bogate în fier conduc la anemie.

Anemia poate fi, de asemenea, generată de afecțiuni genetice care influențează viața globulelor roșii, cum ar fi talasemia și anemia falciformă, care provoacă distrugerea prematură a acestora.

Conform OMS, aceste afecțiuni sunt rare, dar cei afectați pot prezenta simptome severe, inclusiv oboseală extremă, paloare și dificultăți respiratorii. Distrugerea rapidă a globulelor roșii reduce capacitatea organismului de a compensa pierderile, ceea ce duce la scăderea hemoglobinei.

Pierderile cronice de sânge, provocate de boli intestinale, alergii alimentare sau menstruații abundente la adolescente, sunt alte cauze importante. Conform INSMC, copiii care suferă de probleme gastrointestinale sau hemoragii cauzate de alergii la proteine din laptele de vacă au un risc mai mare de anemie. De asemenea, absorbția ineficientă a fierului, în urma unor afecțiuni digestive, precum boala celiacă sau boala Crohn, poate agrava deficiențele.

Semnele anemiei

Semnele anemiei la copii și adolescenți pot fi subtile la început, însă devin evidente pe măsură ce starea progresează. Un indiciu semnificativ pe care părinții îl pot observa este paloarea. Pielea copilului devine mai palidă, iar buzele și interiorul pleoapelor își schimbă nuanța, ceea ce reflectă scăderea globulelor roșii.

Oboseala persistentă este un alt semnal al anemiei. Un copil afectat va părea mai epuizat, chiar și după un somn îndelungat. Activitățile fizice devin provocatoare, iar copiii pot evita efortul, devenind apatici și mai puțin interesati de jocuri. Frecvente episoade de somnolență pe parcursul zilei pot apărea, iar trezirea dimineața devine din ce în ce mai greu de realizat.

Iritabilitatea este, de asemenea, un simptom care ar trebui să atragă atenția părinților. Un copil anemic devine mai sensibil la stimuli și poate părea mai agitat.

Un simptom alarmant, asociat cu anemie severă, este pica, o dorință neobișnuită de a consuma obiecte necomestibile, cum ar fi gheață sau pământ, semnalând un deficit sever de fier.

Pe măsură ce anemia se agravează, pot apărea și alte simptome. Respirația poate deveni rapidă și superficială, iar bătăile inimii cresc, astfel că părinții pot observa un puls rapid. Durerile de cap și amețelile, în special la efort sau la ridicarea bruscă în picioare, sunt frecvente.

Un alt simptom este sindromul picioarelor neliniștite, în care copiii simt nevoia de a-și mișca picioarele, afectând somnul.

Toate aceste simptome influențează starea generală a copilului și pot duce la dificultăți în concentrare, afectând performanțele școlare și interesul pentru activități care necesită atenție.

Ce trebuie făcut dacă ai un copil anemic

Dacă un copil sau adolescent este diagnosticat cu anemie, este esențial ca părinții să colaboreze cu medicii pentru a crea un plan de tratament personalizat. Evaluarea începe cu analize de sânge, inclusiv o hemogramă completă și verificarea nivelului de feritină serică pentru a determina deficitul de fier și gravitatea anemiei.

În cazul anemiei feriprive, medicii recomandă suplimente cu fier, ajustate în funcție de vârstă și greutate. Durata tratamentului depinde de severitatea deficitului și de progresul observat. Fierul ar trebui administrat pe stomacul gol pentru a spori absorbția, iar părinții ar trebui să discute cu medicul despre modul de administrare pentru a minimiza posibilele efecte adverse.

Suplimentele de fier sunt frecvent prescrise sub formă de siropuri sau tablete masticabile, iar efectele pozitive pot fi observate în câteva săptămâni.

Pentru anemiile cauzate de deficiențe de vitamina B12 sau acid folic, suplimentele care conțin acești nutrienți pot fi o opțiune.

O alimentație corectă completează tratamentul anemiei. Dieta trebuie să includă surse bogate în fier și alimente care sprijină absorbția acestuia, cum ar fi carnea roșie, leguminoasele și legumele cu frunze verzi. Alimentele bogate în vitamina C, precum fructele citrice, ajută la absorbția optimă a fierului. INSMC recomandă evitarea introducerii laptelui de vacă integral înainte de 12 luni, pentru a nu afecta absorbția de fier.

Monitorizarea stării copilului este crucială pentru a evalua eficiența tratamentului. Analizele de sânge periodice sunt necesare pentru a urmări nivelurile de hemoglobină și feritină.

Pentru copiii cu afecțiuni ereditare, cum ar fi talasemia, tratamentul poate necesita o abordare mai complexă.

Reguli de prevenție

Pentru a preveni anemia, părinții pot adopta măsuri simple, dar eficiente. OMS sugerează o dietă echilibrată care include alimente bogate în fier. Iată câteva sugestii:

• Includerea alimentelor bogate în fier în mesele zilnice: carne roșie, pește, leguminoase și cereale fortificate;
• Combinațiile de alimente bogate în fier cu cele bogate în vitamina C: portocale, căpșuni și roșii pentru a spori absorbția;
• Limitarea alimentelor care inhibă absorbția fierului: reducem băuturile carbogazoase cu zahăr, ceaiurile verde sau negru și cafeaua.

Sugarii alăptați pot necesita suplimente de fier începând cu vârsta de 4 luni, până când introduc alimente solide bogate în fier. Formula de lapte praf ar trebui să fie fortificată cu fier. După 1 an, consumul de lapte de vacă ar trebui să fie limitat la maximum 2 căni pe zi.

Sursa foto: Dreamstime.com