Planul de reducere a deficitului bugetar pe o perioadă de șapte ani – oportunitatea predictibilității fiscale pentru sectorul de afaceri
Revizuirea Pactului European de Stabilitate și Creștere, care permite țărilor membre să opereze cu deficit bugetar și datorie publică ce depășesc limitele stabilite, pentru o durată de până la șapte ani, în condiții de realizare a investițiilor în sectoare esențiale ale economiei europene, ar putea reprezenta o oportunitate pentru România de a asigura predictibilitatea fiscală necesară dezvoltării durabile pe termen lung. În acest context, planul de reducere a deficitului bugetar, ce urmează a fi trimis în septembrie de autorități către Comisia Europeană în cadrul procedurii de deficit excesiv, trebuie să urmărească reorientarea economiei românești spre un model de creștere durabilă, bazat pe investiții, care să conducă la creșterea veniturilor la bugetul de stat din intensificarea activității economice, concomitent cu un control mai strict al cheltuielilor publice.
Comisia Europeană a demarat procedura de deficit excesiv pentru România în 2020, aceasta fiind suspendată în timpul pandemiei, când cerințele bugetare s-au relaxat temporar pentru a permite țărilor să gestioneze efectele crizei sanitare. Între timp, problemele din sectorul energetic, creșterea inflației și conflictul din Ucraina au deteriorat situația bugetară în diverse economii europene, declanșând procedura de deficit excesiv și în alte state cum ar fi Italia, Franța, Belgia, Ungaria, Polonia, Malta și Slovacia. De asemenea, necesitatea de investiții la nivel european a crescut în domenii precum protecția mediului, digitalizare și apărare. În aceste condiții, autoritățile europene au convenit o nouă relaxare a reglementărilor fiscale din aprilie, ce menține limitele privind datoria și deficitul public (de 60% din PIB și 3% din PIB), dar oferă mai multă flexibilitate țărilor în ajustarea dezechilibrelor. Totuși, pentru a beneficia de această derogare, statele trebuie să prezinte un plan coerent prin care să revină la limitele maxime admise pentru deficitul bugetar și datoria publică într-o perioadă de patru ani, extinsă la șapte ani dacă se angajează la reforme și investiții în sectoare esențiale.
România, care a încheiat anul 2023 cu un deficit bugetar de 6,6% din PIB și a depășit 4% din PIB la șapte luni din 2024 (în condițiile în care ținta anuală este de 5% din PIB), beneficiază de aceste noi reguli care oferă o oportunitate de a se angaja în ajustări bugetare treptate, mai bine adaptate la cerințele societății. Cu toate acestea, planul care va fi elaborat de autorități trebuie să conțină obiective intermediare ferme pentru a fi respectate.
Semnale economice negative
Pentru ca planul să fie viabil, este esențial să țină cont de evoluțiile din economia reală și să includă măsuri adecvate pentru corectarea dezechilibrelor. Analiza principalilor indicatori macroeconomici arată o încetinire a activității economice și o dependență de modelul de creștere economică sprijinit pe consum, în principal din importuri, un model nesustenabil pe termen mediu și lung. Cel mai recent raport al Băncii Naționale a României (BNR) subliniază o „temperare neașteptată” a activității economice la debutul anului și o scădere semnificativă a avansului anual al PIB la 0,5% în primul trimestru din 2024, de la 3% în ultimele trei luni ale lui 2023. Declinele au fost influențate în principal de reducerea formării brute de capital fix, adică a investițiilor, în timp ce consumul populației a continuat să crească rapid. De asemenea, BNR observă o creștere a deficitului contului curent cu peste 30% în primele cinci luni din 2024 comparativ cu aceeași perioadă din 2023, pe fondul scăderii exporturilor de bunuri și a creșterii importurilor din cauza cererii interne.
În aceste circumstanțe, BNR a hotărât să reducă din nou dobânda de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale, ajungând la 6,5%, pentru a stimula activitatea economică și producția internă, ceea ce ar putea ajuta atât la impulsionarea exporturilor, cât și la satisfacerea consumului intern, contribuind astfel la temperarea importurilor.
Pe lângă finanțarea la costuri acceptabile, pentru revitalizarea activității economice sunt necesare și alte condiții favorabile, printre care accesibilitatea capitalului pentru investiții în unități de producție existente sau în noi proiecte, stabilitatea geo-politică, dar și un mediu fiscal competitiv și previzibil.
Facilități fiscale și scheme de finanțare pentru sectorul de afaceri
În ceea ce privește fiscalitatea, România dispune de anumite avantaje competitive comparativ cu multe țări din Uniunea Europeană, evidențiate de o recentă analiză a cadrului fiscal și juridic realizată de Deloitte, prezentată investitorilor americani în cadrul unui eveniment organizat de AmCham la Washington. Aceste avantaje includ un impozit pe profit de 16%, un impozit pe venit de 10% și o cotă generală de TVA de 19%. Reglementările fiscale sunt aplicabile atât companiilor locale, cât și celor cu capital străin, creând un mediu concurențial echitabil pentru toate tipurile de investiții. Având în vedere nevoia de creștere a investițiilor, în special în domenii cu valoare adăugată ridicată, este important de menționat facilitățile fiscale disponibile pentru companiile active în România, cum ar fi scutirea de impozit pe profit pentru profitul reinvestit, o reducere de până la 15% din impozitul pe profit pentru majorarea capitalului social și deducerea de 150% pentru cheltuielile de cercetare și dezvoltare. În plus față de aceste facilități fiscale, companiile din România au acces la diferite scheme de finanțare din fonduri europene sau ajutoare de stat, destinate dezvoltării de proiecte în domenii strategice, precum energie, mediu și agricultură.
Activitatea economică în România trebuie analizată și în context regional și european, iar continuarea conflictului din Ucraina, pe de o parte, și recuperarea lentă a economiilor europene, pe de altă parte, determină companiile să fie mai prudente în privința proiectelor viitoare.
În concluzie, planul de reducere a deficitului bugetar pe care autoritățile române îl vor trimite către Comisia Europeană trebuie să fie structurat în mod special pentru a stimula activitatea economică, astfel încât procesul de ajustare să fie adecvat nevoilor societății. Din punct de vedere fiscal, există deja repere clar definite referitoare la reformele necesare, incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență, care sunt folosite ca referință și în negocierile pentru integrarea României în Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. Menținerea acestor orientări, care vizează stabilitatea finanțelor publice, ar contribui la asigurarea unui mediu fiscal previzibil pentru investiții și la respectarea angajamentelor României față de instituțiile europene.
Material de opinie de Vlad Boeriu, Partener Coordonator Servicii Fiscale și Juridice, Deloitte România
Articol realizat cu sprijinul Deloitte România
