Imagini istorice: Ion Iliescu, căruia i-au fost acordate funeralii de stat. Un secol de tradiție înmormântând lideri naționali cu onoruri.

De-a lungul ultimului secol în România, cinci figuri marcante au primit funeralii de stat. Arhivele de presă Arcanum cuprind imagini de la ceremoniile funerare ale regelui Ferdinand I și ale unor lideri comuniști precum Petru Groza, Constantin I. Parhon și Gheorghe Gheorghiu-Dej. Regele Mihai, decedat în 2017, a beneficiat de funeralii organizate cu sprijin guvernamental, dar nu cu statut oficial de stat.

Într-o ceremonie militară solemnă, fostul președinte Ion Iliescu a fost înmormântat joi la Cimitirul Ghencea Militar III, după o serie de ritualuri funerare de stat ce au durat două zile.

Iliescu este primul ex-președinte al erei post-decembriste din România care, la trecerea sa, a fost onorat cu funeralii de stat. Această decizie a fost contestată, având în vedere că el a fost acuzat de crime împotriva umanității în două cazuri legate de Revoluția din 1989 și Mineriada din iunie 1990.

Înainte de evenimentul dedicat lui Ion Iliescu, în România au mai avut loc ceremonii funerare de stat bine documentate de presa vremii.

„Pregătirile funerare s-au desfășurat fără incidente”

Pe 20 iulie 1927, regele Ferdinand I, care a condus România timp de 13 ani, a fost înmormântat la Curtea de Argeș.

Încă de la primele ore ale dimineții, mii de locuitori ai Bucureștiului s-au adunat pentru a asista la trecerea cortegiului funerar al lui Ferdinand I, ce avea ca destinație Curtea de Argeș. Ziarul „Universul” relata faptul că măsurile de ordine luate de autorități au permis desfășurarea ceremoniilor fără incidente.

Participanții la înmormântare au inclus membri ai Familiei Regale, reprezentanți ai diferitelor instituții și numeroși oficiali ai vremii, cum ar fi foști președinți de consilii, miniștri, diplomați și personalități juridice.

Zi de doliu național în China pentru Petru Groza

Petru Groza, care a ocupat funcția de prim-ministru în primii ani ai comunismului în România, a decedat la 7 ianuarie 1958.

Conform ziarului „Scînteia”, în semn de respect, Consiliul de Stat al Republicii Populare Chineze a declarat ziua de 10 ianuarie drept zi de doliu național pentru funeraliile lui Petru Groza, ce era la acea vreme președinte al Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române.

Pe data de 8 ianuarie, mii de cetățeni chinezi au vizitat ambasada României pentru a-și exprima condoleanțele pentru pierderea lui Petru Groza.

În România, la 10 ianuarie, o pauză de trei minute a fost instituită în toate activitățile economice și administrative, cu excepțiile impuse de continuitatea necesară a unor procese de producție. Sirenele au sunat în întregul teritoriu, semnalizând respectul național pentru Groza.

„Scînteia” a relatat că, după încheierea ceremoniei oficiale de doliu, cortegiul funerar a fost escortat la Cimitirul Militar Ghencea.

„Luptător neobosit pentru bunăstarea națiunii”

Relatând pierderea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, liderii de atunci ai României l-au omagiat ca fiind un luptător dedicat progresului național și internațional al comunismului, conform presei vremii.

La data trecerii în neființă a lui Gheorghiu-Dej, 19 martie 1965, s-a decis ca el să fie onorat cu funeralii de stat, iar corpul neînsuflețit a fost expus la Palatul Republicii Populare Române, actualmente Palatul Regal.

Pe perioada expunerii publice, mulțimi de oameni, alături de liderii Partidului Comunist, printre care și viitorul conducător Nicolae Ceaușescu, i-au adus omagii lui Gheorghiu-Dej.

După ceremoniile de la catafalc, Gheorghiu-Dej a fost purtat pe un afet de tun spre Monumentul eroilor din Parcul Libertății, azi Parcul Carol.

Un lider comunist mai puțin cunoscut

Imediat după instalarea regimului comunist, Constantin Ion Parhon a fost un lider marcant. El a decedat la 9 august 1969 și a beneficiat de funeralii onorante din partea statului comunist.

Conducătorii vremii și un număr mare de cetățeni au participat la ceremonia de adio desfășurată pentru Parhon, al cărui sicriu a fost expus în sediul Marii Adunări Naționale.

„Scînteia” a menționat prezența unor personalități importante la catafalc, cum ar fi Nicolae Ceaușescu și alți oficiali de top ai Partidului Comunist Român.

Parhon și alți lideri comuniști au fost înmormântați la același cimitir cu Gheorghiu-Dej.

Funeraliile Regelui Mihai: organizare regală sprijinită de stat

Regelui Mihai I, decedat pe 5 decembrie 2017 în Elveția, i-au fost acordate funeralii la nivel național, sprijinite de instituțiile guvernamentale, însă nu au fost considerate funeralii de stat, Guvernul nefiind organizator.

Conform legislației actuale, funeraliile de stat sunt destinate președinților și foștilor șefi de stat ai României, o distincție ce nu a fost aplicabilă în cazul Regelui Mihai I.

Din cauza statutului său post-comunist, Regele Mihai nu a fost încadrat oficial ca fost șef de stat, dar a fost onorat cu trei zile de doliu național, iar sicriul său a fost depus la Palatul Regal înainte de înmormântarea la Curtea de Argeș.