Psiholog: „A trezi un adolescent la 6:00 este similar cu a cere unui adult să funcționeze de la ora 3 dimineața, în fiecare zi”. Care sunt efectele negative ale cursurilor matinale asupra adolescenților?

Modul de funcționare al adolescenților este diferit. Acesta nu se datorează lipsei de disciplină, ci biologiei lor. Numeroase studii internaționale și recomandări medicale confirmă că ora de început a școlii afectează starea de sănătate și performanțele elevilor. Totuși, în România, liceenii se trezesc frecvent la 5:30 sau 6:00 pentru a ajunge la școală la ora 7:30 sau chiar mai devreme. Acest program le influențează somnul, concentrarea și sănătatea emoțională – iar consecințele devin evidente.

Adolescenții în perioada pubertății trec prin schimbări hormonale care le afectează ritmul circadian, ce reglează ciclul de somn-veghe. Conform unor studii, adolescenții adorm mai târziu din motive biologice, nu din lipsă de autodisciplina.

„Un adolescent sănătos poate să nu simtă nevoia de somn până după ora 23:00. Dacă îl trezești la 6:00 pentru a ajunge la școală la 7:30, este ca și cum ai cere unui adult să se ridice la ora 3:00 dimineața, ceea ce înseamnă că ar funcționa după doar patru sau cinci ore de somn. Oboseala se acumulează, devenind cronică”, subliniază psihologul Andreea Dumitru.

Organizații medicale internaționale, cum ar fi Academia Americană de Pediatrie, recomandă ca liceele să nu înceapă cursurile înainte de ora 8:30. În prezent, multe licee din România își desfășoară activitatea de la 7:30, cu o oră mai devreme decât standardul recomandat, fără a lua în considerare aceste sugestii. Lipsa somnului afectează nu doar performanțele școlare, ci și sănătatea mentală, conducând la o iritabilitate crescută, dificultăți de concentrare și vulnerabilitate sporită la stres.

Impactul somnului insuficient

Somnul insuficient și stresul crescut generează efecte adverse semnificative. Conform unor studii recente, privarea de somn pe termen lung este legată de un risc crescut de depresie, gânduri suicidale și consum de substanțe interzise în rândul adolescenților. Aceste riscuri apar chiar și în cazul pierderii unei singure ore de somn pe noapte.

Pe scurt, insuficiența de somn afectează:

• performanța școlară – oboseala diminuează concentrarea, memoria de lucru și capacitatea de a asimila informații noi;
• starea emoțională – adolescenții cu somn insuficient devin mai iritabili, ansioși și mai predispuși la depresie;
• sănătatea fizică – lipsa somnului reduce imunitatea și este corelată cu un risc mai mare de obezitate, diabet și boli cardiovasculare;
• siguranța fizică – reflexele întârziate cresc riscurile de accidente, în special pentru adolescenții care se deplasează cu bicicleta sau trotineta.

„Când timpul de somn scade sub 7-8 ore pe noapte, impactul psihologic echivalează cu un stres constant. Adolescenții devin vulnerabili atât emoțional, cât și fizic – oboseala le afectează imunitatea și dezvoltarea neurocognitivă”, avertizează Andreea Dumitru.

Un studiu realizat în România de Asociația CREDU arată că 67% dintre adolescenți se simt obosiți pe timpul zilei, iar aproape 40% afirmă că somnul de proastă calitate le dăunează capacității de concentrare și rezultatelor școlare. La liceele cu program de începere a cursurilor la 7:30, problema devine și mai acută.

Ce presupune termenul „școală de dimineață”?

Pentru numeroși liceeni, ziua începe la 5:30 sau 6:00 dimineața. Transportul către școală, absența unui mic dejun consistent – multe dintre ei nu pot mânca la acea oră sau nu găsesc nimic de cumpărat pe drum – și faptul că prima oră de curs este adesea ratată din cauza stării de somnolență, contribuie la o rutină epuizantă. Multe cadre didactice observă că la prima oră elevii sunt tăcuți, apatici și lipsiți de energie.

„Conceptul actual de „școală de dimineață” implică un adolescent care învață pe stomacul gol și a dormit doar 5-6 ore, iar după prânz intră într-un cerc vicios de epuizare și recuperare parțială”, adaugă psihologul Andreea Dumitru.

În pauze, multe dintre ele durează doar 10 minute, fără a oferi timp pentru relaxare, masă sau igienă. După cursuri, numeroși adolescenți ajung acasă și dorm ore întregi pentru a recupera, apoi se dedică temelor – din nou, până târziu în noapte. Cercul vicios continuă. „Dincolo de rezultate și prezență, ne interesează cum funcționează mintea adolescentului. Un copil care doarme 5-6 ore pe noapte se va dovedi, pe termen lung, mai puțin stabil emoțional și mai rezistent la stres. Nu este o simplă opinie, ci o realitate bazată pe neurologie”, adaugă psihologul.

Ce măsuri iau alte țări? Ce lecții putem învăța?

În Statele Unite, California a fost primul stat care a adoptat o legislație care interzice liceelor să înceapă cursurile înainte de ora 8:30. Această decizie a fost influențată de numeroase cercetări științifice și de presiunea venită din partea medicilor, psihologilor și asociațiilor părinților. În Seattle, mutarea orei de începere de la 7:50 la 8:45 a condus la o creștere cu 34 de minute a duratei medii de somn pe noapte, scăderea absenteismului și îmbunătățirea notelor. Cadrele didactice au observat o implicare mai mare din partea elevilor și o reducere a conflictelor disciplinare.

În Marea Britanie, anumite licee au implementat programe pilot cu început la ora 10:00, care au adus rezultate favorabile: elevii au raportat îmbunătățiri în starea de spirit, sănătate și performanțe academice.

„Aceasta nu este o chestiune de lene sau răsfăț. Este vorba despre un sistem care cere adolescenților să funcționeze în contradicție cu biologia lor. Argumentul că „așa era și pe vremuri” trece cu vederea două aspecte esențiale: cunoștințele actuale despre creierul adolescentului și datele emergente din cabinetele de terapie. În trecut, nu aveam acces la studii care să demonstreze clar că ritmul biologic al somnului se amână treptat în adolescență. Astăzi, știm că trezirea forțată la ora 6 sau 6:30 contravine acestui ritm biologic. În plus, adolescenții din zilele noastre se confruntă cu un număr mult mai mare de factori de stres – cerințe academice crescute, presiuni sociale și expunerea constantă la ecrane. Chiar și cei mai organizați au dificultăți reale în a adormi devreme”, adaugă psihologul.

Referitor la ideea că „așa era pe vremuri”, psihologul afirmă că aceasta ignoră realitățile din cabinetele de terapie. „Vedem din ce în ce mai mulți adulți care au fost „copii cuminți”, care s-au trezit la 6:00 fără a se plânge și au învățat pe stomacul gol. Acum vin la terapie epuizați, fără orientare interioară, având anxietăți nerezolvate și cu o voce interioară care le spune constant: „nu ai voie să obosești, trebuie să reziști”. Multe dintre traumele lor emoționale au început acolo – în adolescență, când efortul și stresul erau considerate normale. Au învățat să funcționeze pe pilot automat și să se ignore.”},{