Scenariul pesimist preconizează cinci luni pe an cu valuri de căldură în sudul României până în 2100

Vara anului 2024 a bătut toate recordurile de căldură, iar luna septembrie devine din ce în ce mai caldă, cu nopți greu de suportat în sezonul estival. Potrivit raportului Starea Climei, realizat de infoclima.ro, numărul valurilor de căldură în România va crește în următoarele decenii. Ce variabilitate există între cele mai recente scenarii climatologice?

Anticipăm valuri de căldură mai frecvente și mai severe. Analiza scenariilor climatice

Experții prevăd că numărul și durata valurilor de căldură vor continua să crească până la finalul secolului XXI. Scenariile moderate sugerează o expansiune considerabilă a valurilor de căldură în diferite zone.

În scenariul cu emisii medii, regiunile vestice și nordice ar putea experimenta până la 2-3 valuri de căldură suplimentare până în 2050, cu o durată extinsă de până la 20 de zile. În schimb, în sud și sud-est, ar putea apărea până la 6 valuri in plus, cu o durată de până la 40 de zile, conform lui Monica Ioniță, cercetător la Institutul Alfred Wegener pentru Cercetări Polare și Marine.

Estimările pentru anul 2100 sugerează o potențială creștere la 6 și, respectiv, 8 valuri de căldură suplimentare comparativ cu datele din anul 2000, având o durată de până la 60-80 de zile în sudul României.

Scenariul pesimist prezice o amplificare a acestor schimbări atât la nivel regional, cât și național. Durata valurilor de căldură ar putea atinge 150-160 zile/an în sudul și sud-estul României, respectiv 100 zile/an în centrul și nordul țării. Aceasta ar duce la o creștere dramatica a zilelor consecutive cu temperaturi record, având un impact profund asupra societății.

Valurile de căldură sunt evaluate între lunile mai și septembrie, iar ultimii zece ani au demonstrat că septembrie devine din ce în ce mai călduros, cu variate înregistrări de peste 35°C. Recent, octombrie 2023 a adus în România cele mai târzii temperaturi de peste 35°C, indicând o posibilă tendință pentru viitor.

Primăvara a fost, de asemenea, marcată de comportamente meteorologice atipice, de exemplu, în aprilie 2024 au fost înregistrate temperaturi de 33°C.

Impactul valurilor de căldură este semnificativ, afectând agricultura, punând în pericol siguranța alimentară, intensificând seceta, consumând resursele de apă și ridicând riscurile de incendii de vegetație.

Evoluția valurilor de căldură în România în ultimele 74 de ani

Conform datelor, majoritatea regiunilor au observat o creștere a duratei valurilor de căldură cu 10-15 zile în ultimele șapte decenii, în vreme ce în sud-vestul și estul țării, în apropierea Mării Negre, expansiunea a fost de 25-30 zile între 1950 și 2023.

Frecvența valurilor de căldură a crescut semnificativ la nivel național, cele mai afectate județe fiind Mehedinți, Dolj, Brăila, Galați, Maramureș, Bacău și Neamț.

De exemplu, județele Mehedinți și Dolj au înregistrat, în medie, o creștere de 4 valuri de căldură pe an în ultimele 74 de ani.

Raportul a comparat durata, frecvența și intensitatea valurilor de căldură din două intervale de aproximativ 30 de ani: 1961-1990 și 1991-2023, concluzionând că a existat o creștere de peste 300% la stații meteorologice precum București Filaret, Arad, Drobeta Turnu Severin, Turnu Măgurele și Buzău.

După anii 1990, ratele de creștere a frecvenței, lungimii și extinderii spațiale a valurilor de căldură s-au accelerat considerabil, iar după anul 2000, s-au atins maxime fără precedent.

Vara anului 2024 a stabilit noi recorduri de căldură în România, cu valuri de căldură înregistrate și în lunile iunie, iulie și august. Nopțile au fost extrem de calde în mai multe regiuni, înregistrându-se recorduri pentru temperatura minimă nocturnă.

Între 1958 și 2023, temperatura medie anuală a României a crescut cu aproximativ +2,1°C, depășind cu +0,3°C temperatura medie globală (+1,81°C) și cu +0,12°C temperatura medie europeană.