Semnele care indică o agravare a răcelei la copii care necesită consult medical urgent

Semnele care indică o agravare a răcelei la copii care necesită consult medical urgent
SURSA FOTO: Grzegorzmoment | Dreamstime.com

Virusul Sincițial Respirator (VSR) este o infecție comună a căilor respiratorii la copii, manifestându-se de obicei prin simptome ușoare, precum congestie nazală, tuse și febră. Totuși, pentru unii copii, VSR poate provoca complicații severe ce necesită asistență medicală. Iată care sunt semnele care indică o deteriorare a stării.

De regulă, majoritatea copiilor și adulților care contractează infecția cu VSR se recuperează într-un interval de o săptămână sau două. Totuși, sugarii, copiii mici și persoanele în vârstă pot avea o stare mai gravă din cauza unui sistem imunitar mai vulnerabil. VSR este principalul vinovat al bronșiolitei și pneumoniei în rândul copiilor cu vârsta sub 1 an.

„Majoritatea copiilor afectati de VSR nu prezintă decât simptome ușoare asemănătoare cu cele ale unei răceli și nu necesită spitalizare”, afirmă medicul pediatru Magna Dias, profesor la Yale School of Medicine. „Însă, există cazuri în care copiii pot dezvolta infecții ale urechii, tuse persistentă și febră continuă, ce necesită evaluare medicală.”

Simptomele clasice ale Virusului Sincițial Respirator

În infecțiile ușoare generate de VSR, inflamația se concentrează în tractul respirator superior, provocând secreții nazale abundente și congestie. „Un semn specific al VSR este producția excesivă de mucus care determină copilul să-și sufle nasul frecvent,” explică dr. Dias. Alte simptome includ o tuse ușoară, diminuarea poftei de mâncare și febra ușoară (rareori depășește 38 °C).

Secrețiile nazale și febra pot persista între trei și cinci zile după infectare. Uneori, acestea pot fi singurele simptome observate. Congestia nazală poate deveni problematică pentru sugarii sub 6 luni. „Congestia sau secrețiile abundente la sugari pot conduce la obstrucția căilor respiratorii, ceea ce le determină să respire pe gură și poate limita alimentația, provocând deshidratare și necesitatea de suplimentare a lichidelor intravenos,” avertizează specialistul.

Când VSR devine o afecțiune gravă și cine este expus la risc

Infecțiile severe progresează către tractul respirator inferior (bronhiole și plămâni). Un indiciu că infecția se agravează este intensificarea simptomelor (de exemplu, tusea care evoluează spre respirație șuierătoare).

Iată tipurile de copii care prezintă un risc crescut de complicații severe:

  • sugarii născuți prematur;
  • copiii mai mici de 6 luni;
  • copiii sub 2 ani cu condiții cardiace congenitale sau afecțiuni pulmonare cronice, inclusiv astm;
  • copiii cu sistem imunitar compromis (din cauza unor boli sau tratamente);
  • copiii cu tulburări neuromusculare care le îngreunează înghițirea sau eliminarea mucusului.

Complicațiile și simptomele ce necesită atenție medicală

VSR poate deveni o problemă gravă pentru anumite categorii de copii, iar identificarea timpurie a simptomelor severe este crucială pentru evitarea complicațiilor.

Bronșiolita apare atunci când infecția afectează bronhiile mici din plămâni, provocând inflamare și acumulare de mucus, rezultând dificultăți severe de respirație. Printre simptomele bronșiolitei se numără respirația rapidă, greață, dificultate în alimentație și respirație zgomotoasă (wheezing). Șuieratul produs de un sugar sau copil mic la fiecare respirație necesită atenție medicală urgentă!

În majoritatea cazurilor, bronșiolita este o afecțiune ușoară. Însă, dacă nu este diagnosticată la timp și tratată corespunzător, poate evolua spre o formă severă, necesitând spitalizare, ventilație și îngrijiri intense. Printre efectele pe termen lung ale bronșiolitei se poate număra apariția astmului bronșic. Aproximativ 30%-60% dintre copii pot experimenta recidive ale bronșiolitei în primii doi ani de viață. După trei episoade de bronșiolită într-un interval scurt, riscul de dezvoltare a astmului infantil devine relevant.

Pneumonia virală provocată de VSR este o infecție serioasă a plămânilor care poate necesita internare. Simptomele includ febră mare, tuse persistentă, respirație rapidă și dificultăți respiratorii. Copii afectați de pneumonie pot prezenta lipsă de apetit și o scădere a energiei. Bebelușii și copiii mici pot avea un aspect palid, apatic și pot plânge mai mult decât de obicei.

Dacă există dificultăți de respirație (cu retragerea pieptului vizibil la fiecare respirație și dilatarea nărilor) sau prezintă cianoza (decolorare albastră a buzelor sau degetelor) se impune evaluare medicală imediată. Aceste indicații sugerează o afectare gravă a respirației copilului.

Apneea (pauzele de respirație) se poate observa în special la sugarii foarte mici, iar bronșiolita sau pneumonia pot duce la episoade de apnee, în care copilul oprește temporar respirația. Acest simptom reprezintă o urgență medicală, mai ales în cazul sugarilor născuți prematur. Apneea obstructivă apare când căile respiratorii sunt blocate, iar eforturile respiratorii nu sunt suficiente pentru a menține ventilația.

Deshidratarea poate fi o consecință a dificultăților de respirație și alimentare, mulți copii refuzând să mănânce sau să bea, ceea ce duce rapid la deshidratare. Se recomandă monitorizarea frecvenței cu care un sugar udă scutecele și evaluarea stării generale – deshidratarea se manifestă prin letargie și ochi înfundați. Un copil care nu poate fi trezit cu ușurință este o urgență medicală!

Sursa foto: Dreamstime.com

Recomandari
Show Cookie Preferences