Serviciul german de informații interne suspendă clasificarea AfD ca organizație „extremistă de dreapta”
Oficiul Federal pentru Protecția Constituției (BfV), agenția de informații interne din Germania, a anunțat că va suspenda temporar clasificarea partidului AfD ca grup „extremist de dreapta”, în așteptarea soluționării unei contestații judiciare, conform unei decizii a instanței de joi.
Anunțul BfV de săptămâna trecută a etichetat partidul anti-imigrație Alternativa pentru Germania (AfD) drept extremist, după o investigație prelungită, acuzându-l de încercări de subminare a democrației din țară.
AfD, care a obținut locul doi la alegerile din februarie, fiind depășit doar de conservatorii conduși de noul cancelar german, Friedrich Merz, a calificat decizia BfV drept o abordare cu motivație politică și a decis să conteste această clasificare în instanță.
Tribunalul din Koln a decis, joi, că BfV nu va mai considera AfD drept o organizație „confirmată ca extremistă de dreapta” în spațiul public și că va elimina de pe site-ul său comunicatul de presă referitor la această clasificare.
Instanța a subliniat că BfV adoptă aceste măsuri fără a-și recunoaște vreo răspundere juridică și așteaptă decizia cu privire la contestația depusă de AfD.
Liderii AfD, Alice Weidel și Tino Chrupalla, au declarat pe platforma X că partidul a obținut „un succes parțial”.
„Acesta este un prim pas important pentru a combate acuzațiile de extremism de dreapta”, au declarat cei doi lideri.
Acuzațiile BfV la adresa AfD
BfV, explicând decizia de a eticheta partidul drept „extremist”, a acuzat lideri de vârf din AfD că au făcut comentarii „xenofobe” și „antimusulmane”.
Această acțiune a permis monitorizarea activităților partidului și a relansat apelurile pentru interzicerea sa, deși o astfel de măsură ar necesita votul parlamentului, iar noul cancelar, Friedrich Merz, a dezaprobat sugestiile de acest tip.
Potrivit publicației Der Spiegel, BfV a identificat materiale compromițătoare legate de 353 de membri ai AfD, inclusiv de la vârful partidului, acuzându-l că face diferențe între cei considerați „adevărați” germani etnic și cei care dețin doar un pașaport german.
Deși BfV a comunicat public verdictul, raportul complet de peste 1.000 de pagini nu a fost făcut public, ceea ce a alimentat suspiciuni că decizia a fost influențată politic.
Fostul guvern, sub conducerea social-democratului Olaf Scholz, a negat orice influență politică asupra procesului.
Această situație a generat o dispută transatlantică, cu vicepreședintele SUA, JD Vance, și secretarul de stat american, Marco Rubio, luând apărarea AfD.
