„Stăpânii războiului hibrid” / Dificultățile Occidentului în a reacționa la acțiunile de sabotaj rusești - o analiză detaliată

Campania rusă de sabotaj devine tot mai intensă, cu scopul de a crea discordie între aliații Ucrainei, iar guvernele occidentale se confruntă cu incertitudini în privința răspunsului, căutând în același timp să evite activarea clauzei de apărare colectivă a NATO, conform unei analize recente.

Acțiunile de sabotaj ale Rusiei au devenit o prioritate pe agenda aliaților Ucrainei, ca urmare a unor evenimente recente, subliniind importanța acestui subiect.

Printre incidentele discutate se numără un incident presupus legat de un atac rus asupra unui depozit din Regatul Unit, unde doi cetățeni britanici au fost acuzați de colaborare cu serviciile de informații ruse. De asemenea, sunt menționate comploturi de sabotaj vizând baza militară americană din Germania, perturbarea rețelelor feroviare europene și interferențe cu sistemele GPS ale aviației civile deasupra Mării Baltice. Microsoft a emis recent un avertisment cu privire la o campanie de dezinformare rusească îndreptată spre Jocurile Olimpice de la Paris.

Metode sofisticate, actori recrutați și atacuri aparent întâmplătoare

Problema se dovedește complexă. Rusia pare să dispună de o „enciclopedie” a războiului hibrid, pe care o aplică sistematic prin diverse tactici, inclusiv de ordin informațional, psihologic și operațional, în timp ce Vestul se află într-o întârziere considerabilă în acest domeniu.

Moscova monitorizează constant reacțiile occidentale și evaluează eficiența acțiunilor sale, adaptându-se în funcție de rezultatele obținute.

Un aspect complicat este că multe dintre aceste incidente par întâmplătoare și nu au legătură directă cu Ucraina. De exemplu, un incendiu care a avut loc într-un magazin Ikea din Lituania a fost sugerat de premierul polonez Donald Tusk ca fiind posibil rezultatul intervenției unor sabotori străini.

Un alt obstacol în conturarea unui răspuns adecvat din partea Occidentului este utilizarea interpușilor, care complică atribuirea responsabilității către Rusia. Kremlinul a respins constant acuzațiile asociațiilor cu războiul hibrid.

Conform unui ofițer de contrainformații occidental, utilizarea crescută a interpușilor de către Rusia este o consecință a expulzării în masă de către Europa a zeci de diplomați și spioni ruși. Mulți dintre acești interpuși sunt recrutați din rândul grupurilor criminale, arătând astfel că Occidentul a reușit să limiteze opțiunile Moscovei, dar cu riscuri asociate.

Acești interpuși, neavând calificările necesare, generează riscuri sporite de victime și daune colaterale.

Polonia s-a dovedit a fi un centru al eforturilor de sabotaj din partea Rusiei, având în vedere rolul său crucial în livrările de ajutoare militare către Ucraina.

În ultima lună, mai multe persoane au fost arestate sub acuzații de spionaj și sabotaj, cei mai mulți provenind din rândurile crimei organizate, fiind „direct implicați în acțiuni favorabile serviciilor de informații ruse.”

• Dispozitive de spionaj detectate în sala de ședințe a guvernului polonez
• Polonia își intensifică operațiunile împotriva rețelelor de spionaj ruse / Anunțul a fost făcut la scurt timp după un incident similar în Cehia

Un proces în trei etape pentru a contracara acțiunile hibrid ale Rusiei?

Oficialii subliniază că Rusia a aplicat „măsuri active” similare încă din anii 1920, iar modalitatea eficientă de a le combate este un subiect discutat de zeci de ani. Totuși, un raport recent al UE-NATO și o investigație a Parlamentului din Regatul Unit propun un proces în trei etape.

Prima etapă constă în identificarea și clasificarea atacurilor. A doua implică întărirea rezilienței naționale, prin protejarea infrastructurii critice și a sistemelor informatice, precum și educarea opiniei publice cu privire la dezinformare.

A treia etapă, cea mai dificilă, se concentrează pe reacțiile țărilor, necesitând o strategie de descurajare ce include represalii credibile, dar care să evite metodele neetice sau ilegale folosite de Rusia.

Posibile măsuri pentru Occident în fața războiului hibrid rusesc

O măsură sugerată de ministrul ceh de externe, Jan Lipavský, este restricționarea vizelor pentru diplomații ruși, limitându-le astfel călătoriile în afara țărilor unde sunt acreditați.

„Trebuie să acționăm urgent”, a subliniat el.

Praga a expulzat recent majoritatea diplomatilor ruși iar șapte au rămas la Praga, însă sute rămân acreditați la Viena, având capacitatea de a călători liber în Europa.

„Influiența rusă nu este dorită la Praga.”

O abordare mai ofensivă ar implica o campanie informativă în interiorul Rusiei, care să evidențieze costurile războiului din Ucraina.

„Orice rus obișnuit ar trebui să fie constant conștient de numărul mare de victime suferite de trupele ruse,” a subliniat Eliot Cohen, un fost consilier al Departamentului de Stat al SUA.

Oficialii occidentali recunosc că atacurile din „zona gri” a Rusiei sunt imprevizibile, având o varietate de forme și fiind asimetrice, făcând represaliile riscante.

Președintele Letoniei, Edgars Rinkēvičs, a menționat un incident recent implicând tăierea unor cabluri submarine în Marea Baltică, sugerând o intensificare a patrulelor navale NATO ca o posibilă reacție. O măsură extremă ar putea fi restricționarea accesului navelor rusești în apele internaționale, considerată totuși o „declarare de război”.

„Trebuie să avem deschiderea de a discuta despre toate opțiunile [de răspuns]”, a afirmat Rinkēvičs. „Nu sugerez că toate pot fi aplicate, dar evitarea discuțiilor doar va duce la acțiuni provocatoare din partea Rusiei – care este expertă în tactici hibrid.”

Citește și:

• Rusia ar putea tăia cabluri submarine ca formă de răzbunare asupra Occidentului / Impactul acestor acțiuni asupra regiunii, având în vedere avarierea recentă a unui gazoduct ce leagă Finlanda de Estonia