„Statul ne transformă în ‘boschetari’. Oferă soluții pentru persoanele fără adăpost. Strategia ‘housing first’ și țările care o adoptă.
În ultimele luni, numărul celor care trăiesc fără adăpost în București a crescut semnificativ, iar măsurile disponibile sunt în mare parte doar discutate, conform directorului Asociației Carusel, care subliniază că „România nu abordează această problemă cu deschidere emoțională”.
„Noi venim aici, dar nimeni nu vine aici din plăcere”, afirmă un bărbat aflat la centrul organizat de Carusel, unde zilnic aproximativ 100 de persoane fără adăpost sunt sprijinite cu o masă și un duș.
Bărbatul, care are sub 40 de ani, a trăit pe străzi mulți ani, dormind în centrele de noapte ale Direcției Generale de Asistență Socială. El descrie întunericul nopții ca pe o „moarte” atunci când locuia afară.
Acum, el stă la un prieten, care l-a primit împreună cu soția și copilul său de un an. A ajuns pe străzi după ce a fost expulzat de către părinți, după ce a petrecut șase luni în închisoare pentru că a condus timp de opt ani fără permis.
După ce s-a întors acasă, a descoperit că nu mai are unde să locuiască. „M-au dat afară cu o plasă de haine.”
Acum, bărbatul se confruntă și cu discriminarea rasială, menționând: „Oamenii nu acceptă romii.” Pe lângă această provocare, lipsa locului de muncă și teama de a fi exclus din apartamentul prietenului său constituie o „durere” continuă.
„Statul ne transformă în ‘boschetari’. Nu ne facem noi. Există mulți care merită ajutați. Mă ajută Dumnezeu în fiecare zi. Ar trebui să existe un adăpost de noapte adecvat, unde cei care nu au un loc să-și pună capul pe pernă”, completează bărbatul.
Politici naționale pentru persoanele fără adăpost
Ce acțiuni întreprinde statul pentru a ajuta persoanele vulnerabile?
În București, DGASMB anunță că desfășoară diverse proiecte. Pe lângă centrele de noapte, oferă acces la centre de zi pentru integrarea și reintegrarea socială, policlinici sociale, spălătorii sociale și cantine.
De asemenea, colaborează cu ONG-uri activiste pentru a promova drepturile persoanelor fără adăpost, inclusiv campanii de identificare a acestora și teste pentru HIV și TBC.
La nivel național, în cadrul Strategiei naționale pentru incluziunea socială a persoanelor fără adăpost 2022-2027, se prevăd măsuri precum:
- consiliere și educație economică și juridică
- campanii de conștientizare asupra efectelor abandonului școlar
- campanii de prevenire a adicțiilor
- consiliere psihologică pentru persoanele cu adicții sau programe de reintegrare socială
România a adoptat din 2022 Strategia națională a locuirii 2022-2050.
Această strategie vizează construcția de locuințe sociale pentru persoanele vulnerabile, asigurarea accesului la locuințe prin intervenții de tip ‘housing first’ și sporirea ofertei de locuințe sociale pentru persoanele fără adăpost.
„Oamenii au renunțat la depunerea dosarelor pentru locuințe”
Strategia ‘housing first’ promovează ideea că locuirea este un drept fundamental, iar persoanele fără locuință ar trebui să aibă acces la o locuință permanentă fără cerințe prealabile.
Directorul Carusel, Marian Ursan, consideră că ‘housing first’ este eficient în ajutarea celor fără adăpost. „Oamenii trebuie să aibă un loc unde să locuiască, abia apoi putem implementa diverse programe de integrare”, afirmă Ursan.
Deși România are câteva măsuri pentru sprijinirea celor fără adăpost, „an de an întâmpină din ce în ce mai multe provocări.”
„Oamenii au renunțat să depună cereri pentru asemenea locuințe. România nu abordează această problemă cu sufletul deschis”, adaugă Ursan, referindu-se la birocrația greoaie subliniată în raportul „Vocea cetățenilor fără adăpost.”
Măsurile adoptate de Austria
Austria testează acum strategia de a rezolva în primul rând problema locuințelor, având și ea o creștere a numărului persoanelor fără adăpost.
În Viena, există aproximativ 10.000 de persoane fără adăpost, conform estimărilor, o parte din aceștia fiind migrați din Ungaria.
În 2021, Grupul Federal de Lucru pentru Ajutorarea Persoanelor Fără Adăpost a lansat un program pilot ‘housing first’, beneficiind 1.800 de persoane.
În septembrie 2024, Austria a decis să extindă acest program, urmând ca 2.500 de persoane să primească locuințe proprii în următorii doi ani.
Cehia implementează o strategie, dar se confruntă cu alte dificultăți
Conform unui raport al Ministerului Muncii din Cehia, în 2022, 12.000 de persoane fără adăpost se aflau pe străzi sau în adăposturi de noapte, iar alte aproape 6.000 locuiau în centre destinate acestora. ONG-urile susțin că numărul real este mult mai mare, posibil între 50.000 și 70.000.
Aceste persoane se află în special în zone centrale, în stații de metrou sau aproape de centrele de ajutor. De asemenea, se adăpostesc în parcuri publice.
Problema persoanelor fără adăpost este inclusă în Strategia pentru Incluziune Socială 2021-2030, elaborată de Ministerul Muncii ceh. Cehia a aprobat în mai 2025 Legea privind Sprijinul pentru Locuință, care va crea 115 centre dedicate pentru consiliere și suport.
Italia se confruntă cu o problemă în expansiune, fără planuri concrete
În Italia, situația persoanelor fără adăpost s-a agravat, cu chiriile în continuă creștere având un impact major.
Aproximativ 96.000 de persoane fără adăpost trăiesc pe străzi, iar asociațiile estimează că numărul ar putea depăși 120.000.
În ciuda acestui fenomen alarmant, Italia nu dispune de o strategie națională sau de un sistem de monitorizare pentru a evalua constant situația acestor persoane.
Cei mai mulți fără locuință coabitează în parcuri sau gări. În Milano, mulți se află în jurul Gării Centrale și în cartierul Garibaldi. La Napoli, refugiu pentru aceștia sunt stațiile de metrou și clădirile abandonate, iar în Roma, Aeroportul Fiumicino devine un adăpost informal pentru câțiva.
