STUDIU: Vârsta la care copiii accesează rețelele sociale a scăzut la 5 – 10 ani. Recomandările psihologilor pentru părinți

Potrivit unui studiu realizat de organizația Salvați Copiii România, aproape 50% dintre copii (48,3%) își petrec mai mult de 6 ore zilnic în mediul digital, cea mai mare parte a acestui timp fiind dedicată rețelelor sociale, unde se confruntă cu presiune, suprastimulare și, uneori, respingere. Vârsta la care copiii încep să utilizeze aceste platforme a scăzut la 5 – 10 ani.

Experții de la Salvați Copiii România au subliniat riscurile generate de expunerea excesivă la online, inclusiv însingurarea, anxietatea și fragilizarea emoțională.

„Nu înțeleg de ce unii comentarii la orice postez, nu ne cunoaștem față în față, doar pe jocuri. Uneori mă înfurie rău, părea că voi sparge calculatorul.” – Radu, 15 ani.

„Dacă postez ceva și nu primesc reacții, încep să mă sperii, nu știu ce se întâmplă, am greșit?..mă discută pe la spate, mă simt tot mai singură.” – Alina, 16 ani.

„Vă scriu pentru că am văzut filmul Adolescență și m-am îngrozit. Fiul meu stă pe telefon nonstop, ca toată lumea, nu-mi zice ce face acolo, nu răspunde la întrebări, îmi spune să-l las în pace. Cum aflu dacă i se întâmplă ceva rău? Trebuie să-i dau telefonul, am pierdut de mult timp lupta.” – Silvia, părinte, 40 de ani.

Utilizarea problematică a rețelelor sociale – un factor de risc pentru sănătatea mintală a copiilor și adolescenților

Un studiu efectuat de Salvați Copiii în 2023 arată că adolescenții afirmă că social media îi ajută să își valideze valorile și interesele, însă influența creatorilor de conținut și a influencerilor devine din ce în ce mai evidentă. Aceștia nu sunt pregătiți emoțional pentru hiper-stimularea oferită de mediul online, violența prezentă și standardele de viață „perfecte” ale altora, care pot duce la sentimente de inadecvare, invizibilitate sau marginalizare.

Miniseria Adolescence de pe Netflix aduce în discuție o realitate cunoscută, subliniind că utilizarea problematică a rețelelor sociale de către copii constituie un risc frecvent pentru sănătatea mintală a adolescenților, conform experților organizației Salvați Copiii.

Această situație poate provoca probleme precum lipsa de concentrare, tulburări de somn, izolarea socială și scăderea stimei de sine, care devin evidente adesea prea târziu, ducând părinții să solicite ajutorul specialiștilor în sănătatea mintală.

Datele Salvați Copiii arată că unul din trei copii care au apelat la serviciile de consiliere ale psihologilor organizației se confruntă cu anxietate, având nevoie de asistență psiho-emoțională, acest procent depășind 50% în rândul adolescenților, în cazuri extreme devin chiar tentative de suicid.

Pe platformele sociale, copiii pot fi atrași în comunități toxice, în grupurile extremiste sau pe paginile unor influenceri responsabili, unde părinții nu sunt prezenți, iar copiii devin vulnerabili și iluzia apartenenței este falsă.

Limbajul digital, incomprehensibil părinților, devine un canal de suferință pentru copii: emoji-uri precum broasca, dinamita sau inima neagră, deși aparent inofensive, pot promova și întări radicalizarea, misoginia sau ideile suicidare.

Mulți părinți se întreabă ce s-a întâmplat cu copiii lor, uneori cu întârziere, „De ce sunt triști, furioși, retrași?”.

„Recunosc, nu mă pricep la aplicațiile astea. Nu știu exact ce face fiica mea acolo, cu cine vorbește, ce face. Văd că uneori iese din cameră nervoasă, dar nu zice nimic, nu știu cum s-o ajut.” – Anca, părinte, 42 de ani.

Date recente despre comportamentul digital al copiilor

În 2025, vârsta la care utilizarea rețelelor sociale devine semnificativă este între 5 și 10 ani, în comparație cu anul 2019, când acea vârstă era de 9 ani, iar în 2021, vârsta medie era de 8,2 ani, conform organizației Salvați Copiii.

• Doi din cinci copii afirmă că au fost jigniți sau au primit mesaje supărătoare pe internet, o creștere comparativ cu 2021 și 2024.
• 48,3% dintre copii petrec peste 6 ore pe zi online, majoritatea acestui timp fiind dedicat rețelelor sociale.
• Un copil din trei dintre cei care au apelat la serviciile de consiliere în 2020 – 2021 s-a confruntat cu stări de anxietate, iar acest procent a crescut la peste 50% în rândul adolescenților, inclusiv tentative de suicid.
• În 2023, adolescenții afirmă că rețelele sociale îi ajută să-și confirme valorile și interesele, iar influența creatorilor de conținut și a influencerilor devine din ce în ce mai pronunțată.
• Între 66% și 84% dintre copii au postat conținut online în ultimul an, cu cei mai puțini utilizatori pe rețele sociale (66%), urmați de cei care au postat în jocuri online (69%), mesageria privată (81%) și grupuri sau forumuri (84%).
• Cel mai mare risc privind transmiterea informațiilor personale se înregistrează prin mesageria privată, unde fetele au declarat că au făcut acest lucru într-o proporție semnificativ mai mare decât băieții (86% vs 72%).
• Un procent considerabil de părinți (75%) își exprimă anxietatea cu privire la expunerea copiilor la conținut inadecvat pe internet, iar 70% se tem de posibile contacte online cu persoane necunoscute.
• De asemenea, 59% dintre părinți au temeri că copiii lor ar putea deveni victime ale infracțiunilor online, ceea ce arată conștientizarea riscurilor și necesitatea unor strategii eficiente de protecție în mediul digital.
• 32% dintre părinți afirmă că copiii lor folosesc TikTok, 21% Instagram, 19% Facebook și 17% Snapchat.

Copiii sunt activi pe social media, dar rămân nevăzuți în modurile importante

În spatele comportamentelor aparent passive sau agitate ale copiilor și adolescenților se află o lume digitală care le cere să fie mereu prezenți, activi, fericiți, populari și perfecți, fără a avea voie să greșească sau să-și oprească postările, fiind sancționați prin exclusiune.

Pe rețelele sociale, unde tinerii își petrec mai mult de 6 ore pe zi, ei sunt în permanență supuși unei presiuni tacite de a se compara cu ceilalți, cu standarde de frumusețe nerealiste, și de a primi validare prin like-uri, mascată de utilizarea filtrelor pentru a ascunde defectele.

„Chiar și atunci când eram singură în cameră, mă simțeam ca și cum toți se uitau la mine și râdeau; mă simțeam străină de mine, doar o versiune urâtă, așa cum mă judecau ei.” – Mirela, 17 ani.

Folosirea rețelelor sociale de la o vârstă fragilă poate deteriora structura psihică a copiilor. Validarea pe care o oferă social media este adesea superficială și volatilă, bazată pe interacțiuni online, unde copiii sunt recunoscuți doar atunci când aduc ceva plăcut, și nu pentru cine sunt în realitate.

„Oare mă place cineva? Nu merit să fiu aici!” – Nadia, 12 ani.

Astfel, în absența unei relații sigure care să susțină reglarea emoțională, se formează o imagine de sine fragilă și instabilă, generând anxietate, iar tinerii nu mai știu cine sunt fără feedback-ul din mediul online. Este cunoscut că pentru adolescenți, rețelele devin un spațiu de reglare emoțională, însă ei nu au învățat cum să gestioneze emoțiile și frustrările.

Dacă nu există o educație emoțională timpurie din partea părinților sau profesorilor, absența identificării și înțelerii emoțiilor poate să conducă la crize de identitate, lăsând platformele sociale să le dicteze cine ar trebui să fie.

Copiii au nevoie de părinți disponibili fizic și emoțional

Copiii de astăzi cresc într-un mediu în care interacțiunile de calitate cu părinții sunt reduse, iar imaginea de sine se bazează pe aprecierea publicului, nu pe o bază internă stabilă. Media și influencerii definesc normele de succes și frumusețe. Fără un adult prezent, cald și implicat, social media devine mama, tatăl, oglinda și judecătorul.

Psihologii de la Salvați Copiii recomandă părinților următoarele:

• Să dezvolte relații de atașament sănătoase, unde copilul să se simtă valorizat și acceptat.
• Să fie exemple de gestionare emoțională, deoarece copiii învață mai mult prin ceea ce suntem decât prin ceea ce spunem.
• Să fie curioși și să pună întrebări simple, nu acuzatoare: „Ce mai e nou în social media?”, „Ce înseamnă acest emoji?”, „Cum te simți când vezi astfel de postări?”
• Să își reflecteze experiența din copilărie, deoarece modul în care au fost tratați le influențează relația cu propriii copii.

În cadrul liniei de consiliere disponibilă pe https://oradenet.ro/linia-de-consiliere/, Salvați Copiii a primit peste 13.500 de solicitări de ajutor, cele mai frecvente subiecte incluzând educația media, identitatea online, cyberbullying-ul și abilitățile tehnice.

Imagine: Dreamstime.com