19 deputați susțin internația involuntară a dependenților de droguri. Expert: „Un atac la sănătatea publică și drepturile omului”
O nouă propunere legislativă a fost înregistrată miercuri, pe 19 februarie, la Camera Deputaților, de către 18 deputați de la PSD și unul de la minoritățile naționale, vizând modificarea legislației care reglementează combaterea traficului și consumului ilicit de droguri. Vlad Zaha, criminolog și specialist în politicile publice legate de droguri, a criticat inițiativa, considerând-o „un proiect inuman”.
Propunerea legislative vizează includerea unui nou articol în Legea 143/2000, care ar permite internarea „nevoluntară” a celor dependenți de droguri pentru tratament specializat în situații specifice, printre care:
- „comportamentul pacientului reprezintă un pericol iminent de auto-vătămare sau vătămare a altora;
- pacientul nu are capacitatea psihologică de a înțelege gravitatea stării sale și necesitatea tratamentului medical;
- pacientul prezintă o tulburare psihică severă care afectează rațiunea și care, în absența internării, ar putea duce la deteriorarea gravă a sănătății sale;
- pacientul este minor sau sub interdicție”
Proiectul legislativ nu precizează, însă, cine ar avea autoritatea de a decide internația involuntară a unei persoane consumatoare sau dependente.
În prezent, Legea 143/2000 permite ca persoanele care consumă droguri controlate să fie incluse într-un program integrat de asistență, dar doar cu acordul acestora.
Ministerul legislativ a fost promovat de deputații PSD, printre care Mirela Elena Adomnicăi, Eugen Bejinariu, Marius-Constantin Budăi (fost ministru al Muncii), Virgil Alin Chirilă, Liviu-Bogdan Ciucă, Ionel Ciunt, Gabriela-Corina Ene, Mircea-Vasile Govor, Georgeta-Carmen Holban, Marius-Adrian Isac, Romeo-Daniel Lungu, Florin Mircea, Petre-Emanoil Neagu, Eugen Neață, Ștefan-Ovidiu Popa, Ana-Smaranda Rinder, Ilie Toma și Ion-Alin Tomoescu, alături de deputatul Varol Amet din partea minorităților naționale.
Expert: „Lipsesc centrele pentru tratarea dependenței, iar spitalele de psihiatrie nu sunt adecvate”
Vlad Zaha afirmă că, în cazul în care propunerea legislative va fi adoptată, aceasta ar reprezenta un atac la sănătatea publică și la drepturile fundamentale ale individului.
„Această inițiativă contrazice orice principiu științific cunoscut și se opune tot ceea ce funcționează în gestionarea consumului de substanțe. Adoptarea sa va reprezenta un atac la sănătatea publică și drepturile umane”, a subliniat Vlad Zaha.
El avertizează că, în urma acestei măsuri, s-ar putea crea situații în care „mii de tineri și adulți, indiferent de severitatea problemei, ar putea fi internați împotriva voinței lor.”
„Aceștia nu vor beneficia de protecția drepturilor stipulate de legislația despre sănătatea mintală și protecția pacienților, care reglementează internarea și tratamentul obligatoriu doar în situații extreme, foarte limitate”, a explicat expertul.
„Încă din prezent, în situațiile acceptabile de internare, România se află pe marginea definiției torturii – comisia anti-tortură a Uniunii Europene a identificat nereguli grave în spitalele de psihiatrie, inclusiv pentru pacienții internați involuntar, cum ar fi copii restricționați la pat sau utilizarea altor pacienți pentru imobilizare”, a mai declarat acesta.
Specialistul afirmă că România nu dispune de facilități adecvate pentru persoanele care ar putea fi internate prin forță dacă propunerea va trece.
„Nu există centre destinate nici adulților, nici minorilor, în afara spitalelor de psihiatrie care, în sine, nu sunt adecvate pentru tratarea dependenței de substanțe”, a detaliat Vlad Zaha.
„Situația este comparabilă cu decizia de a impune tratament și internare forțată pentru consum de alcool sau țigări”
Vlad Zaha subliniază că „majoritatea celor identificați drept consumatori nu ar necesita tratament obligatoriu.”
„Ar fi la fel ca și cum am decide asupra tratamentului și încarcerării forțate pentru consumul de alcool sau tutun. Diferențele sunt inexistente în termeni de absurd”, a adăugat expertul.
El mai explică faptul că ajutorul trebuie să fie solicitat de consumatori sau dependenți, pentru ca aceștia să nu fie separați de rețelele sociale care îi înconjoară: „Altfel, nu vom vorbi niciodată despre procesul de recuperare pentru cei care chiar au nevoie de a se vindeca.”
„Există studii ce dovedesc că riscurile de supradoză pot crește chiar și de două ori pentru cei internați forțat - abordarea cu forța conduce deseori la recădere și la o amplificare a problemelor.”, a încheiat Vlad Zaha.
