Alegeri federale în Germania: incertitudini și confruntarea Merz-Scholz

joi, 20 februarie 2025, 22:40•

Scholz și Merz, egalitate relativă în cursa pentru cancelar. Credit line: Michael Taeger / imago stock&people / Profimedia

Duminică, 23 februarie, Germania va organiza alegeri pentru un nou Bundestag. Uniunea conservatoare CDU/CSU este momentan lider în sondaje, în timp ce partidele fostei coaliții semafor (SPD, Verzi, FDP) sunt pe locuri inferioare, iar Stânga își crește popularitatea. Rămâne întrebarea: Merz sau Scholz va deveni noul cancelar?

Migrația și condițiile economice reprezintă principalele teme care ar putea influența alegerile anticipate din Germania. Cu toate acestea, mulți alegători nu au decis cu cine vor vota cu doar câteva zile înainte de deschiderea urnelor.

Conform unui sondaj YouGov pentru Agenția de presă germană, aproximativ 20% dintre alegători se vor hotărî în ultimele zile înainte de alegeri, dintre care 7% au menționat că se vor decide chiar în ziua votului. Cea mai recentă analiză arată un avantaj mic pentru Friedrich Merz, liderul CDU, față de cancelarul în funcție, Olaf Scholz.

Incertitudini persistente

Va reuși SPD să-și mențină avantajul față de Verzi? Vor reuși Stânga (Die Linke), Alianța Sahra Wagenknecht (BSW) și liberalii (FDP) să treacă pragul de cinci procente? Acestea sunt întrebările deschise cu puțin timp înainte de alegeri.

Dacă nu va avea loc un eveniment neașteptat care să schimbe semnificativ starea de spirit din țară, este de așteptat ca Uniunea CDU/CSU să câștige, chiar dacă a înregistrat o scădere a sprijinului comparativ cu începutul lunii decembrie.

Nici AfD, nici SPD și nici Verzii nu au reușit să obțină câteva puncte în ultimele săptămâni, Uniunea CDU și CSU menținându-se în frunte. Acestea ar putea obține aproximativ 30% din voturi, îmbunătățind astfel rezultatul de la alegerile federale din 2021.

După o scădere a cotei de susținere în sondaje, Uniunea a început să arate o tendință ascendentă din februarie. Cu toate acestea, partidele din fosta coaliție semafor au scăzut în popularitate, având SPD în jur de 15%, Verzii între 11-15% și FDP, care are emoții cu privire la obținerea a 4-6%.

Pe lângă Uniunea CDU/CSU, AfD a crescut în sondaje, putând obține locul doi cu peste 20% din voturi. Alianța Sahra Wagenknecht (BSW) pierde sprijin și incertitudinea rămâne cu privire la depășirea pragului de cinci procente pentru acest nou partid.

Revenirea Stângii în Bundestag este, de asemenea, incertă, cu tendințe de vot între 5-8%, suficient pentru a intra în parlament.

Sondajele nu pot prezice rezultatul final, ci doar reflectă starea de spirit actuală. Din cauza numărului relativ mic de intervievări, rezultatele sunt supuse incertitudinii.

Publicația Süddeutsche Zeitung a calculat o marjă medie de eroare pe baza celor mai recente sondaje, sugerând că Verzii ar putea obține mai multe voturi decât SPD. De asemenea, nu doar Stânga, ci și BSW și FDP au șanse de a depăși pragul de cinci procente.

Merz și Scholz: o competiție strânsă pentru funcția de cancelar

Uniunea are un avantaj clar în sondaje, iar o posibilă înfrângere la alegeri ar fi o surpriză considerabilă. Totuși, nepopularitatea lui Friedrich Merz în rândul unor segmente ale populației ar putea constitui o oportunitate pentru celelalte partide.

Merz polarizează votanții, având un deficit de popularitate față de colegii săi. Atât Habeck, cât și Scholz înregistrează o popularitate medie.

Tinerii sub 35 de ani și locuitorii urbani ar opta mai degrabă pentru Habeck sau Scholz ca și cancelari. Totuși, printre persoanele de 60 de ani și mai în vârstnici, Merz este preferat.

Problemele de actualitate

După atacul de la Aschaffenburg și dezbaterile din Bundestag, problema migrației și a expulzărilor este percepută de 40% dintre respondenți ca fiind vitală, la fel ca și situația economică.

Respondenții menționează și aprovizionarea cu energie și schimbările climatice, acestea fiind subiecte relevante pentru aproximativ un din șapte alegători.

Inflația a influențat perspectiva germanilor asupra prețurilor și salariilor, evidențiind și preocupări legate de pensii și inegalități sociale.

Contextul alegerilor federale din 2025

Germania a fost condusă de o coaliție formată din SPD, Verzi și FDP sub Olaf Scholz. După demisia ministrului de Finanțe, Christian Lindner, coaliția actuală rămâne formată doar din SPD și Verzi, fără majoritate.

Estimările arată că, în urma viitoarelor alegeri, SPD și Verzi ar obține împreună cel mult 30%, insuficient pentru formarea unui guvern majoritar, mai ales având în vedere incertitudinile legate de FDP.

În 2025, aproximativ 60 de milioane de cetățeni din Germania vor participa la alegeri pentru un nou Bundestag, programate inițial pentru 28 septembrie, dar anticipate pentru 23 februarie.

Pe 27 decembrie 2024, președintele federal Frank-Walter Steinmeier a decis dizolvarea Bundestag-ului, în urma pierderii votului de încredere de către Olaf Scholz.

Candidații pentru funcția de cancelar

De regulă, doar partidele majore participă cu candidați pentru funcția de cancelar. În 2025, cinci partide și-au nominalizat candidați, deși sansele sunt limitate pentru unii de a forma viitorul guvern federal:

SPD: Olaf Scholz
CDU/CSU: Friedrich Merz
Verzii: Robert Habeck
AfD: Alice Weidel
Alianța Sahra Wagenknecht (BSW): Sahra Wagenknecht

Deși candidații nu sunt aleși direct, ei reprezintă partidul și vor deveni, în cazul unei victorii, noul cancelar. Celelalte partide din Bundestag se prezintă în campanie cu aceste candidaturi:

FDP: Christian Lindner
Stânga: Heidi Reichinnek și Jan van Aken

Comisiile electorale de stat au aprobat 29 de partide pentru aceste alegeri. Unele pot concura doar în anumite regiuni, în timp ce celelalte sunt eligibile pentru toate statele federale. Orice partid existent în Bundestag sau un parlament de land cu minim cinci membri poate participa, iar celelalte trebuie să adune suficiente semnături.

Aici sunt partidele care vor fi prezente la vot pe 23 februarie: