Alocăm 25% din venituri pentru alimentație, similar cu acum un secol. Totuși, ne-am întrecut ceilalți europeni.
În fiecare weekend, Ioana Alupulesei merge la supermarketul ei preferat pentru a-și face cumpărăturile alimentare. Ulterior, se plânge că cheltuie prea mult pe mâncare, iar o parte din ea ajunge să fie aruncată din cauza expirării. Într-adevăr, românii investesc cea mai mare proporție din venituri în alimente, comparativ cu ceilalți europeni, aceeași situație întâlnindu-se și acum un secol.
Notabil este faptul că în trecut, aproximativ 30% din venituri erau alocate pentru hrană, deși pe atunci românii nu consumau avocado la micul dejun.
Perspective din trecutul de acum 100 de ani
„Nu trebuie să uităm că nevoile unui director de minister diferă de cele ale unui angajat la poștă. Toți cei care ocupă o funcție au obligații sociale care impun cheltuieli; ei trebuie să dispună de îmbrăcăminte corespunzătoare, să citească cărți, să participe la spectacole, și, eventual, să angajeze o servitoare, copiii lor trebuind să fie curăței la școală.
Având în vedere că salariul este insuficient, funcționarii sunt nevoiți să recurgă la strategii ingenioase sau să trăiască în condiții precare, ceea ce le afectează bunăstarea și imaginea autorității pe care o reprezintă. Mulți consideră că orice sumă peste minimul de trai, estimat la 3.000 lei, reprezintă un lux și în caz de necesitate, ar putea fi restrânsă.
Această părere este complet eronată, deoarece 3.000 lei nu acoperă cheltuielile necesare pentru o familie de patru persoane în București; aceste fonduri sunt abia suficiente pentru o persoană singură, care trebuie să își plătească chiria, încălzirea și hrana. Chiar și cel mai modest funcționar care are o familie trebuie, pentru a supraviețui în capitală, de aproximativ 5.000 lei.
Bucureștiul a devenit un oraș mai vast și mai costisitor; necesitățile vieții s-au diversificat și cheltuielile indispensabile au crescut. Luând în considerare electricitatea, de exemplu: cu câteva decenii în urmă, petrolul lampant era suficient, dar astăzi, factura de electricitate este o povară pentru bugetul unei familii, indiferent de statut.
Cine ar putea să-i acuze pe oameni că doresc să ducă o viață decentă? Considerăm că un minim de existență ar trebui să fie de cel puțin 5.000 lei, chiar dacă această sumă reprezintă o capacitate limitată, care permite unei familii de patru persoane să supraviețuiască de la o lună la alta. De aceea, ne concentrăm asupra salariilor mici și vom prezenta bugetele standard pentru familii cu venituri lunare de 5.000, 6.000, 7.000, 8.000, 9.000 și 10.000 lei, având sarcini similare: soție și doi copii (sau soție, un copil și o mamă sau soacră).
VENIT : 5000 lei
CHELTUIELI
Chiria 1200 lei
Alimente 1500 lei
Lemne 700 lei
Spălat rufe 200 lei
Lumina 120 lei
Transport public 200 lei
Impozite 80 lei
Învățământ pentru 2 copii 200 lei
Îmbrăcăminte și încălțăminte 500 lei
Ziare, reviste, țigări 200 lei
VENIT: 9000 lei
CHELTUIELI
Chiria 2000 lei
Alimente 2800 lei
Lemne 1000 lei
Spălat rufe 200 lei
Lumina 200 lei
Transport public 300 lei
Impozite 200 lei
Învățământ pentru 2 copii 400 lei
Îmbrăcăminte și încălțăminte 500 lei
Ziare, reviste, țigări 500 lei
Produse de îngrijire 400 lei
Sursa datelor: revista Realitatea Ilustrată
Care este situația noastră după 100 de ani
Conform Eurostat, care analizează structura cheltuielilor pentru familiile formate dintr-o singură persoană sau două, România se distinge constant prin alocarea cea mai mare pentru alimente.
Pentru familia obișnuită, iată clasamentul:
Conform datelor INS, România a avut cele mai scăzute prețuri pentru alimente în UE în 2022, având de asemenea și cea mai ieftină mobilă.
Anul 2022 a marcat cel mai scăzut nivel al prețurilor pentru bunurile de consum și serviciile din gospodării în cadrul statelor membre ale Uniunii Europene, fiind cu 42% sub media UE, urmată de Bulgaria (41% sub această medie) și Polonia (38% sub media UE).
Cel mai ridicat nivel de prețuri a fost înregistrat în Irlanda (46% peste media UE), urmată de Danemarca (45% peste media UE), Luxemburg (37% peste media UE) și Finlanda (27% peste media UE).
Indicii privind prețurile indică câte unități monetare sunt necesare pentru a cumpăra un volum echivalent de bunuri și servicii în diferite țări, pentru fiecare categorie de produse și servicii.
În 2022, pentru bunurile de consum și serviciile din compunerea consumului final, se plăteau 100 de euro la nivelul Uniunii Europene, 146 de euro în Irlanda și 58 de euro în România.
Conform datelor Eurostat, INS afirmă că România se află pe primul loc în Uniunea Europeană la categoria „Alimente și băuturi nealcoolice” (72%), urmată de Polonia (73%), în timp ce Danemarca și Luxemburg au cele mai mari prețuri pentru acest tip de produse (121%).
Bulgaria se remarcă prin cele mai scăzute prețuri pentru „Băuturi alcoolice și tutun” (66%), „Îmbrăcăminte și încălțăminte” (80%) și „Întreținerea locuinței, apă, electricitate, gaz și alți combustibili” (37%), fiind urmată de Polonia, care înregistrează prețuri de 73% și 40% la aceleași categorii.
Danemarca are cele mai mari prețuri pentru produsele din categoria „Îmbrăcăminte și încălțăminte” (133%), iar Irlanda este lider în Uniunea Europeană la produsele din categoriile „Băuturi alcoolice și tutun” (216%) și „Întreținerea locuinței, apă, electricitate, gaz și alți combustibili” (212%).
