Orașul din România unde primăvara și toamna au temperaturi similare cu cele din Grecia – Recorduri, contraste și klimat tropical în Bărăgan

Orașul din România unde primăvara și toamna au temperaturi similare cu cele din Grecia – Recorduri, contraste și klimat tropical în Bărăgan
Dunarea la Calarasi (sursa foto Alexandru Botezatu, Dreamstime.com)

Călărași, situat în Câmpia Bărăganului, reprezintă un veritabil centru al căldurii în sezonul primăverii și toamnei. Stația meteorologică din zonă, aflată la o înălțime de doar 20 de metri, a înregistrat cele mai mari temperaturi de martie și noiembrie din ultimele decenii în România. Ce determină acest climat cald și care sunt recordurile măsurate?

Un „focar” de recorduri de căldură

Maxima absolută pentru luna noiembrie în România, de +30,5 °C, a fost înregistrată la Călărași în 1926, pe atunci orașul având sub 20.000 de locuitori. Tot în 1926 a fost consemnată o temperatură de peste 30 °C la Botoșani, însă Călărașiul rămâne lider în această privință. Recorduri notabile pentru luna noiembrie pot fi găsite în alte surse.

Cele mai ridicate temperaturi de martie din ultimele cinci decenii au fost tot la Călărași, cu +30 °C anul trecut și +28,8 °C anul acesta. Cea mai mare temperatură de noiembrie înregistrată în ultimele decenii a fost de +28,9 °C în 2021. Recorduri notabile pentru luna octombrie se ridică la +36,7 °C, iar pentru luna aprilie la 34 °C.

La începutul lunii mai din 2003, s-a consemnat o maximă de +37,5 °C, iar în septembrie 1946 s-a înregistrat o temperatură maximă de +38,2 °C. Totuși, Bărăganul demonstrează versatilitate climatică: în februarie 2025 s-au înregistrat mai multe zile cu vreme de ger, inclusiv o zi cu valori scăzute la -20,9 °C.

Deși primăvara și toamna sunt tot mai călduroase, Călărașiul poate experimenta și episoade extreme, cum ar fi zăpadă pe 14 aprilie, îngheț pe 2 mai sau ninsoare scurtă după mijlocul lui aprilie. Cel mai timpuriu îngheț de toamnă a avut loc pe 24 septembrie, iar cel mai tardiv pe 30 noiembrie. În cele mai calde primăveri, temperaturile nu mai scad sub 0 grade după datele din 3-4 martie.

Temperaturile maxime în Călărași în primăvară și toamnă

Martie: +30,8 °C

Aprilie: +34 °C

Mai: +37,5 °C

Septembrie: +38,2 °C

Octombrie: +36,7 °C

Noiembrie: +30,5 °C

Diferențele de temperatură între zi și noapte în orașul de la Dunăre sunt semnificative, media depășind 10 grade în sezonul primăverii și toamnei. Au fost consemnate variații de până la 23 de grade între dimineață și după-amiază, în special în zilele toride din mai și septembrie (de exemplu, 14 grade noaptea și 37 °C ziua).

Călărași – Dunărea, industria, pescuitul și fotbalul

Acest oraș, cu o populație actuală de 58.000 de locuitori, era cunoscut în perioada comunistă pentru portul său și pentru combinatul siderurgic. În ultimul deceniu, populația a scăzut cu 7.000 de persoane, iar vârful de 77.000 de locuitori a fost atins în 1992. În 24 de ani, populația s-a dublat (1968-1992), însă ulterior a avut o scădere semnificativă.

În trecut, orașul era descris în ghiduri turistice ca având o industrie vibrantă și „blocuri moderne” de locuințe, construite începând din 1961. „Dintr-o așezare cu mici ateliere meșteșugărești, orașul a evoluat spre unul cu unități industriale notabile”, se menționează în publicația „România de la A la Z”, din 1970.

Călărași este renumit și pentru echipa de fotbal Dunărea, care a avut o prezență constantă în Liga 1 și a atins faza sferturilor de finală în Cupa României în ultimul deceniu.

Numele localității provine de la „călărașii ștafetari”, menționați pe vremea lui Constantin Brâncoveanu, când a fost înființată o garnizoană. Aceștia erau mesageri călare care transportau scrisori și alte comunicări importante între diverse orașe. Termenul de „ștafetari” provine de la metoda de schimbare a cailor în anumite puncte pentru a asigura rapiditatea.

Orașul a purtat numele de Știrbei timp de 25 de ani. A obținut statutul de târg în 1734 și a primit titlul de oraș în 1833.

Călărași este locul de naștere al actorului Ștefan Bănică (senior), născut în 1933.

Recorduri climatice la Călărași

– Temperatura minimă absolută: -30 °C, în ianuarie 1938

– Temperatura maximă absolută: +42,3 °C, în iulie 2000

– Cea mai rece lună de primăvară: martie 1907, cu o medie de -0,6 °C

– Cea mai caldă lună de primăvară: mai 1923, cu o medie de +20,5 °C

– Cea mai scăzută temperatură de primăvară: -17,5 °C, în martie 1987

– Cea mai scăzută temperatură de toamnă: -16 °C, în noiembrie 1975

– Diferența între cea mai secetoasă și cea mai ploioasă primăvară: 45 l/mp vs 244 l/mp; media multianuală este de 125 l/mp

– Diferența între cea mai secetoasă și cea mai ploioasă toamnă: 13 l/mp vs 315 l/mp; media multianuală este de 118 l/mp

Ziua de primăvară cu cele mai multe ploi: 84 l/mp, în 25 mai 1967

Ziua de toamnă cu cele mai multe ploi: 80,8 l/mp, în 1 octombrie 2013

Cauzele vremii extreme la Călărași

Care sunt motivele pentru care se înregistrează temperaturi atât de ridicate și evenimente climatice extreme? Călărași se află într-o zonă de câmpie, fără influențele moderatoare ale mării sau ale munților, ceea ce face ca această zonă să fie expusă la masele de aer din est (dinspre Rusia) sau din sud (dinspre Balcani și Africa).

Astfel, în timpul iernii pot ajunge valuri de aer rece siberian, în timp ce primăvara și toamna se pot infiltra mase de aer tropical. În jurul orașului nu există altitudini ce depășesc 30 de metri.

Câmpia Bărăganului se caracterizează printr-un sol care se încălzește și se răcește rapid. În zilele însorite de primăvară și toamnă, pământul uscat poate amplifica temperaturile, iar nopțile devin reci din cauza pierderii rapide a căldurii.

Bărăganul este cunoscut și pentru vânturile sale, care pot intensifica senzația de frig în zilele reci, dar și contribui la valurile de căldură prin transportul aerului cald din sud.

Recomandari
Show Cookie Preferences