INVESTIGAȚIE. Destinul muncitorilor străini în România: 200.000 de muncitori dispar în neant

duminică, 6 aprilie 2025, 06:53

Lucrători asiatici. Fotografie ilustrativă / Shutterstock

În ultimii trei ani, România a emis permise de muncă pentru mai mult de 300.000 de străini. Cu toate acestea, autoritățile afirmă că pe teritoriul țării se află doar puțin peste 100.000 de muncitori străini. Ce se întâmplă cu restul? Răspunsurile sunt neclare: unii s-au întors acasă, alții au migrat spre țările din vest, însă mulți au rămas în România fără acte legale. Cazul srilankezului Tharanga exemplifică această problematică.

Experții subliniază că instituțiile românești nu dispun de suficiente resurse umane pentru a gestiona numărul mare de angajați străini care vin aici, inclusiv verificarea documentației și controlul condițiilor de muncă, ceea ce duce la o creștere a muncii ilegale.

Tharanga își exprimă afecțiunea pentru România și dorința sa de a rămâne aici, după ce a avut parte de experiențe pozitive cu oamenii din jurul său. El a venit în România în ianuarie 2022, încurajat de politica deschisă a Guvernului față de muncitorii străini. În 2025, se estimează același număr de avize de muncă pentru străini, aproximativ 100.000.

Conform datelor furnizate de Inspectoratul General pentru Imigrări, între 2022 și 2024, România a emis avize de muncă pentru 310.000 de străini.

Totuși, până la sfârșitul lunii ianuarie 2025, doar puțin peste 102.000 dintre aceștia aveau statut legal de muncă în România.

Ce s-a întâmplat cu restul? Unii s-au întors în țările lor, alții au migrat în alte state europene, iar altele au rămas în România, lucrând ilegal. Instituțiile nu au o evaluare clară asupra numărului celor aflați în această situație.

Costuri ridicate pentru a ajunge în România

Foto: Tharanga în atelierul său din Sri Lanka.

Pentru a ajunge să lucreze în România, Tharanga a cheltuit 4.000 de euro și a ajuns în ilegalitate din motive ce nu depindeau de el.

În Sri Lanka, Tharanga era proprietar al unei afaceri de sudură, dar pandemie i-a afectat semnificativ veniturile, motiv pentru care a luat decizia de a pleca.

A ajuns în județul Arad, în localitatea Aluniș, unde a semnat un contract cu compania Nasta Trans SRL, lucrând în domeniul sudurii. După o lună și jumătate, a suferit un accident de muncă, iar angajatorul i-a refuzat accesul la îngrijire medicală.

„E totul bine, nu ai nicio problemă gravă”, acesta ar fi fost răspunsul angajatorului, conform relatării lui Tharanga.

Colegii săi i-au oferit un unguent care i-a provocat o reacție adversă gravă. La o săptămână după accident, el a fost în sfârșit dus la spital.

Tharanga a crezut că va avea o săptămână liberă, dar la sfârșitul lunii a realizat că nu a fost plătit pentru acea perioadă.

„Primul meu salariu a fost de 2500 de lei, dar al doilea salariu mi-a fost reținut. O parte a fost destinată medicamentelor, ambulanței și permisului de ședere. La final, am constatat că aveam o datorie de 120 de lei către companie,” explică Tharanga.

Nasta Trans a fost contactată pentru un punct de vedere, dar un reprezentant al companiei a negat vreodată existența unui incident.

În realitate, dovezile documentare obținute confirmă că Nasta Trans a fost angajatorul lui Tharanga.

După două luni de la semnarea contractului, Tharanga a demisionat și s-a mutat în București, sperând să-și găsească un nou loc de muncă.

O agenție i-a promis un loc de muncă într-un depozit, asigurându-l că dosarele necesare pentru noul permis de muncă au fost trimise. Când întreba, răspunsurile erau că documentele erau în procesare.

Exploatarea și lipsa de opțiuni legale

Tharanga a constatat că agenția care l-a angajat nu l-a ajutat cu actele necesare pentru a-și obține statutul legal. Aceștia promiteau ajutor, dar nu depuneau efectiv cererile la Biroul de Imigrări, lăsând muncitorii în ilegalitate.

Nova Smart Logistic, agenția care l-a angajat, plasează temporar forța de muncă. Atunci când angajează străini legal, contractul este semnat cu agenția, iar aceștia lucrează pentru alte firme.

Fără alte opțiuni, Tharanga a muncit fără acte pentru Nova Smart Logistic timp de doi ani și jumătate, lucrând în trei depozite diferite.

Elena, una dintre reprezentantele HR ale Nova Smart Logistic, a declarat că nu angajează muncitori fără acte.

„Nu depunem dosare pentru cei care sunt deja în țară”, a explicat ea.

Elena Crăciun a continuat explicând că nu ar fi profitabil să colaborezi cu muncitori fără acte, considerându-l o practică imorală.

Compania Nova Smart Logistics a raportat un profit net de peste un milion de euro în 2023.

Politica României față de migrația ilegală

Flavius Ilioni, directorul executiv al Asociației LOGS din Timișoara, explică că străinii au 90 de zile pentru a găsi un nou angajator, altfel se consideră că au pierdut dreptul de ședere.

Expertul subliniază faptul că, în cazul în care acest termen expiră, muncitorii aflați în situația ilegală nu vor mai solicita ajutor.

România adoptă o politică de zero toleranță față de migrația ilegală, iar consecințele sunt severe, inclusiv imposibilitatea de reintrare în spațiul Schengen.

Inspectoratul General pentru Imigrări a raportat un număr de 1090 de cetățeni returnați din România în 2024, dintre care 167 erau din Sri Lanka.

Întoarcerea acasă, un vis imposibil

Dificultatea întoarcerii acasă este explicată prin povara datoriilor. Un srilankez a explicat că întoarcerea acasă, fără a putea răspunde împrumuturilor, este riscantă.

Flavius Ilioni afirmă că migranții economici non-europeni sunt extrem de vulnerabili și dependenți de angajatorii lor.

Muncitorii nu sunt conștienți de drepturile lor și, atunci când se confruntă cu abuzuri, nu știu unde să ceară ajutor.

Pentru Tharanga, o posibilă soluție ar fi să angajeze un avocat, dar costurile sunt prohibitive pentru cei mai mulți.

Cazuri de succes rare printre muncitorii străini

Tavish, un alt srilankez, a reușit să obțină ajutor legal după ce i-a fost respinsă cererea de muncă. Cu un avocat, a contestat decizia și așteaptă verdictul în instanță.

Angajarea unui avocat este un lux pentru mulți muncitori străini care au costuri financiare ridicate.

Probleme structurale în sistemul de angajare a străinilor

Pentru 2024, Guvernul a emis 95.000 de avize de muncă, iar pentru 2025 se așteaptă 100.000. Totuși, există o lipsă de resurse pentru a sprijini adequate aceste procese.

Agențiile de recrutare și companiile angajatoare nu respectă întotdeauna cerințele legale, ceea ce duce la complexe probleme pentru muncitorii străini.

Dovezile obținute confirmă că multe agenții nu respectă legislația în vigoare, punându-și angajații în situații dificile.

Muncitorii străini nu înțeleg întotdeauna ce se întâmplă și se simt vulnerabili, neavând unde să ceară ajutor.