Cercetătorii români analizează întoarcerea românilor din Spania, relevând descoperiri și recomandări importante

În ultimele decenii, Spania s-a impus ca una dintre principalele destinații de migrație în Europa. Această tendință a adus cu sine dobândirea unor competențe lingvistice semnificative de către migranți, care devin parte a comunității de vorbitori de spaniolă prin procese de integrare sociolingvistică. O echipă de cercetători s-a concentrat pe studiul minorilor reveniți în România, oferind sugestii utile pentru facilitarea integrării acestor indivizi în societățile lor de origine.

Între anii 2008 și 2021, peste 1,37 milioane de persoane s-au întors din Spania în țările lor de proveniență din Europa. Studiul a identificat trei aspecte esențiale ale acestor migrații. Primul dintre acestea relevă că 38% dintre întoarcerile anuale au ca destinație România.

Românii constituie cea mai mare naționalitate migratoare în Spania, având o pondere mai mare în întoarceri decât alte populații străine (30%)

Un fenomen similar are loc și în cazul migrației de întoarcere spre Bulgaria, Germania, Franța și Portugalia, aceste țări adunând împreună 26% din totalul întoarcerilor.

Al doilea aspect definit este că datele privind întoarcerile conform perioadei de ședere în Spania evidențiază două tipare distincte: întoarcerea timpurie și întoarcerea târzie. Astfel, 46% dintre migranți se întorc după șederi mai scurte de șase ani, în timp ce 54% fac acest lucru după mai mult de șase ani. Această limită de șase ani sugerează un grup semnificativ de vorbitori care au câștigat competențe avansate în spaniolă, având în vedere procentul ridicat de persoane care se întorc după mai mult de 10 ani.

Aceasta concluzie este susținută de rezultatele anchetelor lingvistice în rândul migranților din Spania. De exemplu, Encuesta de la Población Activa arată că 68% dintre migranți au avut un nivel scăzut sau inexistent de spaniolă când au sosit în Spania; însă, la momentul anchetei, majoritatea imigranților europeni din Spania afirmau că au un nivel nativ sau avansat în cunoașterea limbii spaniole (70%).

În ceea ce privește al treilea aspect, majoritatea europenilor care se întorc în țările lor de origine sunt tineri aflați în formare sau la începutul carierei profesionale (43% dintre întoarceri).

Studiul a fost realizat în contextul proiectului „Crearea și dezvoltarea Centrului de orientare, asociere și consiliere în cariera de cercetător pentru Regiunea de dezvoltare Nord-Est a României” de către Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava.

Analizând vârsta celor întorși, se pot identifica grupuri de vorbitori cu nevoi lingvistice și educaționale variate. Din punct de vedere lingvistic, aceștia sunt vorbitori de spaniolă capabili să valorifice competențele lingvistice acumulate în Spania, fie în educație, fie în carieră.

Aproximativ 40.000 de minori se întorc anual în țările lor, cu o concentrarea semnificativă în grupa de vârstă 5–14 ani

Tinerii adulți pot orienta formarea lor universitară sau profesională spre limba spaniolă, devenind astfel beneficiari potențiali ai programelor educaționale de spaniolă cu profil filologic sau aplicat. De asemenea, adulții întorși pot utiliza cunoștințele de spaniolă pe piața muncii din țara de origine. În acest context, ei reprezintă un public țintă pentru cursuri de aprofundare a competențelor de spaniolă și programe de certificare a competențelor lingvistice.

Problematica minorilor reveniți este de interes public, având relevanță pentru politicile lingvistice, migratorii și educaționale. Deși recent a început să fie recunoscută, categoria minorilor întorși rămâne majoritar invizibilă. Revenirea acestor minori implică integrarea în sistemele educaționale din țările de origine și este asociată cu probleme rar recunoscute sau abordate. Aproximativ 40.000 de minori se întorc anual în țările lor, concentrându-se în special în grupa de vârstă 5–14 ani.

Procesul de întoarcere aduce provocări lingvistice specifice pentru minori. Mulți dintre aceștia se întorc cu un bilingvism dezechilibrat: domină ambele limbi la nivel oral, dar pot întâmpina dificultăți în domeniul formal și în competențele de citire-scriere în română sau spaniolă.

Lipsa sprijinului educațional și discrepanțele dintre sistemele școlare din Spania și România pot crea dezavantaje academice și afectează stima de sine. Revenirea poate induce un sentiment de deconectare culturală și socială, agravat de experiențe de excluziune în mediul școlar.

Adesea, minorii se confruntă cu obstacole în integrarea socială și sunt expuși riscurilor de bullying din cauza diferențelor lingvistice și culturale.

Recomandările principale ale cercetătorilor:

• Dezvoltarea unor programe de sprijin pentru competențele de citire și scriere în limba română, adaptate minorilor reveniți din diaspora;

• Implementarea cursurilor specializate de limba spaniolă, dedicate menținerii și aprofundării competențelor acumulate în străinătate;

• Certificarea bilingvismului prin programe instituționale, care să recunoască oficial competențele lingvistice ale celor întorși, facilitându-le accesul la oportunități educaționale și profesionale;

• Formarea cadrelor didactice pentru a răspunde nevoilor specifice ale elevilor bilingvi și pentru a promova incluziunea în mediul școlar;

• Sprijin emoțional și integrare socială prin activități extracurriculare și consiliere psihopedagogică, pentru a combate fenomenul izolării și excluziunii, inclusiv bullying-ul;

• Promovarea limbii spaniole ca resursă strategică în educația românească, laolaltă cu valorizarea limbii române în comunitățile din diaspora.

Aceste propuneri răspund unei tendințe în creștere – revenirea anuală a zeci de mii de români din Spania, dintre care aproximativ 7.000 sunt minori. Studiile arată că tinerii întorși întâmpină frecvent dificultăți legate de lipsa competențelor formale în limba română și riscul de a pierde cunoștințele în limba spaniolă.

„Bilingvismul trebuie perceput ca o oportunitate educațională și profesională, nu ca o problemă. Însă, pentru a fi valorificat, este necesară o politică publică coerentă și sprijin concret în școală și societate”, afirmă coordonatorii studiului.

Recomandările oferite sunt destinate autorităților educaționale naționale, cadrelor didactice și tuturor celor implicați în procesul de integrare a copiilor și tinerilor proveniți din migrație.

Studii complete pot fi găsite în formate accesibile atât în limba spaniolă, cât și în română.