Analiză nepublicată a Institutului de Științe ale Educației: Riscurile comasării unităților școlare

Un raport realizat de Institutul de Științe ale Educației (IȘE), dar ținut parțial ascuns de Ministerul Educației, subliniază că reorganizarea unităților cu sub 500 de elevi ar putea duce la suprasolicitarea echipelor de conducere și la pierderea unor proiecte esențiale, mai ales în zonele rurale. Acest studiu complet a ajuns la publicația Edupedu.ro.

Modificările legislative incluse în pachetul fiscal-bugetar cunoscut ca „Legea Bolojan” implică redimensionarea criteriilor pentru acordarea statutului juridic unităților școlare. Potrivit declarațiilor ministrului Educației, Daniel David, această schimbare va avea ca rezultat disponibilizarea a aproximativ 900 de persoane, printre care directori, secretari și contabili.

Raportul realizat de IȘE arată că școlile care vor păstra statutul juridic vor prelua mai multe structuri, ceea ce va duce la o creștere a sarcinilor administrative și la o presiune suplimentară pe echipele manageriale.

Impactul asupra calității educației și echității sistemului școlar

Raportul IȘE obținut de Edupedu.ro avertizează că directorii vor avea mai puțin timp pentru leadership educațional, fiind nevoiți să gestioneze mai multe structuri și proiecte simultan, împreună cu creșterea normei didactice prevăzute de lege.

Printre efectele posibile se numără:

• creșterea volumului de muncă administrativă pentru directori și personalul auxiliar;
• risc de pierdere a unor proiecte locale, în special în comunitățile defavorizate;
• surmontarea accesului la cadre didactice calificate în structurile asociate;
• amplificarea inechităților în zonele rurale, unde sunt multe școli mici.

Cercetările sugerează că școlile care pierd statutul juridic pot întâmpina dificultăți în continuarea proiectelor educaționale deja implementate, mai ales a celor finanțate prin programe ca PNRAS.

Tendința de suprasolicitare a directorilor confirmată de studii internaționale

Analiza face referire la date din cercetări internaționale precum TALIS și OECD, care indică faptul că 93% dintre directorii de școli români se confruntă frecvent cu sarcini administrative. Acestea reduc semnificativ timpul alocat conducției procesului educativ, ducând adesea la epuizare profesională și dificultăți în asigurarea unui mediu de învățământ eficient.

In plus, informațiile de la IȘE arată că directorii din România lucrează adesea peste program, inclusiv seara și în weekend, fără a primi recompense pentru munca administrativă sau implementarea proiectelor complexe.

Implementarea comasării în alte sisteme educaționale

Documentul menționează că în sisteme educaționale din alte țări, cum ar fi Anglia, comasarea școlilor a fost eficientă numai acolo unde a fost sprijinită de o strategie de colaborare bine definită, resurse comune și un leadership distribuit.

Conform unui studiu asupra federațiilor școlare din Anglia, rezultatele elevilor s-au îmbunătățit doar în cazurile în care leadershipul avea o viziune clară și a sprijinit formarea profesională a cadrelor didactice și cultura organizațională comună. Comasarea fără aceste condiții nu a adus automat îmbunătățiri în educație.

Recomandările IȘE omise din comunicatul oficial

Documentul complet include mai multe sugestii pentru a implementa măsurile de reorganizare într-un mod echitabil:

• formarea și sprijinirea directorilor care conduc școli comasate;
• resurse administrative distribuite proporțional cu numărul de elevi și profesori;
• recunoașterea rolului coordonatorilor de structuri arondate;
• sprijin constant din partea inspectoratelor și autorităților locale.

Aceste recomandări nu au fost incluse în versiunea comunicată oficial de Ministerul Educației, unde măsurile sunt justificate prin necesitatea unor norme didactice „fără fragmentări”, iar conducerea nu își pierde statutul de angajat.