Aplicarea taxării inverse generalizate ar putea supraaglomera colectarea TVA, amenințând stabilitatea economică, avertizează un expert

Conform declarațiilor recente, propunerile privind taxarea inversă generalizată ca soluție pentru creșterea veniturilor bugetare sunt incomplete, multe dintre argumentele pro fiind considerate ilogice și neexperiențiate de consultantul fiscal Mariana Vizoli, cadru didactic asociat la ASE și fost director în cadrul Ministerului Finanțelor.

„Dacă am implementa taxarea inversă generalizată, TVA nu va mai fi colectată pe fiecare etapă a lanțului de tranzacții. În cazul în care ultima entitate din lanț intră în faliment sau insolvență, TVA se poate pierde definitiv. Aceste firme pot avea livrări către persoane fizice sau neplătitori de TVA (precum instituții publice, școli, spitale, ONG-uri) pentru care au colectat TVA, dar dacă nu dispun de lichidități pentru a plăti TVA la buget, datoriile intră în masa credală și, în cele mai multe cazuri, sunt anulate în cadrul procesului de reorganizare”, susține Mariana Vizoli.

De aceea, spunând ea, sistemul de TVA pe baza plăților fracționate este logic și de aceea a înlocuit vechiul ICM (impozit pe circulația mărfurilor), care se aplica doar pe ultima verigă.

Aceste plăți fracționate garantează colectarea TVA de la fiecare etapă a lanțului de tranzacții, nu doar de la consumatorul final. Un alt principiu esențial este deductibilitatea TVA pentru operatorii care desfășoară activități economice, ceea ce permite furnizorului să suporte TVA doar pentru diferența dintre sumă colectată și cea deductibilă.

Experiența anului 2007 arată provocările taxării inverse în importuri.

“La șase luni de la implementare, Vama a observat o scădere drastică a veniturilor din TVA din cauza fraudei, astfel că măsura a fost abrogată. De ce au apărut aceste pierderi? Pentru că la importuri nu se plătea TVA, iar multe bunuri erau introduse pe piața neagră fără fiscalizare, întrucât importatorii nu mai erau interesați de deducerea TVA, deoarece nu îl plătiseră”, a adăugat experta în TVA, care este și autoarea cărții „TVA de la A la Z. Ghid Practic. Ediția a 2-a”.

Un fenomen similar ar putea apărea în cazul taxării inverse generalizate.

„Pe lângă problema fraudei, deficitul de venituri la bugetul de stat ar fi semnificativ, mai ales în primele luni de aplicare. Taxarea inversă generalizată ar sublinia dependența bugetului de TVA de sistemul de retail, având în vedere că principala sursă de venituri provine din TVA-ul colectat în relațiile B2B, adică între operatori economici, nu din vânzările către consumatorul final. Acest mecanism ar necesita o adaptare progresivă pentru a permite stabilizarea sistemului în timp”, a explicat ea.

Circa 40% din venitul din TVA provine de la mari contribuabili.

Conform analizei realizate, implementarea taxării inverse generalizate presupune abandonarea colectării TVA pe lanțul de vânzări, concentrând în totalitate această colectare în sistemul retail. Aceasta ar implica acum peste 600.000 de operatori economici, ceea ce ar genera riscuri de colaps. Un astfel de sistem ar fi greu de monitorizat și ar necesita un aparat de control extins.

„Este dificil de imaginat că nu ar exista o povară asupra veniturilor dacă am pierde venituri din partea marilor contribuabili pe relațiile B2B, bazându-ne pe veniturile de la consumatorii finali din partea a 600.000 de operatori economici. Chiar dacă intervin și mari contribuabili, să nu uităm că România are o rețea vastă de retaileri, care nu sunt mari contribuabili și care sunt numeroși”, a adăugat Mariana Vizoli.

Fenomenul pieței negre nu este unul ce poate fi controlat prin taxarea inversă; dimpotrivă, poate fi încurajat. La aderarea României, importurile au fost preluate de sistemul de taxare inversă, ceea ce a condus la sprijinirea pieței negre: neplata TVA în vamă a dus, în multe cazuri, la introducerea bunurilor pe piața neagră fără fiscalizare. Acest lucru este confirmat de autoritățile vamale.”

Anul 2008 a fost o tentativă de implementare a taxării inverse pentru societățile aflate în faliment/insolvență, din care a rezultat un eșec, având astfel exemple anterioare.

Furnizorii de utilități ar simți cel mai puternic impact.

Cel mai semnificativ impact al taxării inverse generalizate ar afecta furnizorii de utilități, precum electricitate, gaze și apă. Companiile din acest sector primesc, în prezent, facturi cu TVA la achiziții, pe care le deduc din taxa colectată pentru livrări.

Astfel, acest sistem reduce presiunea financiară, deoarece TVA de plată este doar diferența dintre TVA dedusă și cea colectată.

„În cadrul taxării inverse generalizate, marii distribuitori de utilități ar primi facturi fără TVA, dar ar colecta TVA de la livrările către populație. Acest sistem le-ar impune o presiune semnificativă, având în vedere că există un grad înalt de neîncasare a facturilor de către consumatori sau întârzieri, astfel că aceste companii ar trebui să suporte din resursele proprii TVA-ul colectat până la încasarea de la consumatorii finali. Este cunoscut faptul că societățile de utilități vând creanțele neîncasate la aproximativ 6 luni”, a concluzionat Mariana Vizoli.

Pentru elaborări suplimentare, consultarea analizei este recomandată.