În ultimii 5 ani, prețul alimentelor a crescut cu aproape 50%, iar inflația a fost influențată de deficitele ridicate
Între mai 2020 și mai 2025, prețul alimentelor a crescut cu peste 48%, prețurile mărfurilor nealimentare cu 44%, iar serviciile cu 43%, conform datelor Institutului Național de Statistică. Astfel, din cele patru categorii sociale monitorizate (salariați, șomeri, pensionari și agricultori), doar salariații au reușit să cheltuie mai mult pentru alimente, în timp ce au redus cheltuielile pentru servicii, punând astfel o presiune suplimentară pe bugetele acestora.
De asemenea, pensionarii au înregistrat cheltuieli mai mari la medicamente și servicii, conform statisticilor INS.
Inflația, un concept economic adesea greu de definit, afectează direct veniturile și mesele fiecăruia, iar scumpirile din România, reflectate în Indicele Armonizat al Prețurilor de Consum, sunt printre cele mai ridicate din Europa.
Creșterile de peste 48% la alimente, 44% la produsele nealimentare și 43% la servicii în doar cinci ani nu sunt doar statistici, ci reflectă dificultățile economice pe care le întâmpină majoritatea gospodăriilor.
„Discuțiile despre faptul că inflația este cea mai mare din Europa sunt valide, dar problema principală rămâne deficitul public. Trebuie să vedem cum și cât de repede îl corectăm și ce credibilitate avem. Un deficit public de 9% și o inflație de 4% reprezintă o situație greu de explicat. Componenta urmărită de Banca Națională, CORE 2 ajustat, scade. Va trebui să gestionăm cu atenție cererea agregată pentru a reduce CORE2 ajustat și dacă alte componente ale inflației vor crește, acest lucru va afecta și creșterea economică, care deja arată semne de încetinire”, a explicat Mugur Isărescu la prezentarea raportului pe tema inflației.
Deficitele bugetare constituie o sursă semnificativă de inflație, a afirmat și profesorul Silviu Cerna, fost membru al boardului BNR.
Modul de calcul al CORE2 ajustat
Indicatorul CORE 2 ajustat, menționat de Guvernator, este calculat prin scăderea din totalul IPC (Indicele Prețurilor de Consum) a prețurilor reglementate (stabilite de stat), a prețurilor volatile (legume, fructe, ouă și combustibili) și a prețurilor la tutun și băuturi alcoolice.
Cine suportă costurile?
Creșterile de prețuri cuprinse între 40-45% nu reprezintă doar cifre, ci se traduc în decizii dificile la supermarketuri, în amânarea investițiilor esențiale sau, în cele mai extreme situații, în renunțarea completă la anumite produse și servicii.
Analiza INS pe categorii sociale (salariați, șomeri, pensionari și agricultori) relevă inegalitatea impactului inflației. Dintre cele patru categorii, doar salariații au putut face cheltuieli suplimentare pentru alimente, evidențiind importanța unui venit constant și a ajustărilor salariale, chiar și incomplete, în fața creșterilor de prețuri.
În schimb, șomerii, pensionarii și agricultorii, categorii adesea cu venituri fixe sau variabile, au fost nevoiți să restrângă și mai mult cheltuielile. O creștere de aproape 50% a prețurilor alimentelor pentru ei poate duce la o reducere semnificativă a cantității sau calității hranei consumate, cu repercusiuni directe asupra sănătății și bunăstării.
Chiar și pentru salariați, situația nu este în întregime favorabilă. Deși au cheltuit mai mult pentru alimente, au renunțat la cheltuieli pentru servicii. Acest comportament sugerează că, deși au reușit să mențină un consum alimentar decent, au fost nevoiți să sacrifice alte aspecte ale vieții cotidiene care le afectau bugetele deja înghesuite. Întâlnirile în oraș, vacanțele, îngrijirile personale sau reparațiile casnice ar putea fi câteva dintre cheltuielile tăiate.
Inflația, o mare necunoscută pentru băncile centrale
Adesea, băncile centrale se confruntă cu provocarea de a gestiona inflația fără informații clare. Daniel Tarullo, fost membru al boardului FED, a recunoscut că nu există o teorie a dinamicii inflației care să fie suficient de eficientă pentru a ghida politica monetară în timp real.
Imaginați-vă Banca Centrală ca un bucătar care controlează flacăra sub oala în care fierbe preparatul. Dacă economia nu reacționează, el va mări flacăra, iar dacă economia se supraîncălzește, va reduce intensitatea. Problema apare când în oală sunt ingrediente cu timpi de gătire diferiți, iar flacăra intervenind diferit pentru fiecare dintre ele. La fel se întâmplă cu prețurile, care nu se corelează întotdeauna.
În plus, percepția inflației variază de la o persoană la alta. O pensionară poate simți inflația într-o măsură mai mare decât cea oficială, în timp ce pentru cei cu venituri ridicate, inflația este percepută ca fiind mai mică. Depinde de poziția fiecăruia.
De obicei, discutăm despre inflație ca un singur număr care afectează întreaga economie. Totuși, fiecare consumator resimte creșterile de prețuri în mod diferit, deoarece cheltuielile sunt diferite în funcție de nevoi. Prețul țigărilor este crucial pentru fumători, scutecul îi afectează pe părinți, iar prețul combustibilului e semnificativ pentru cei care fac naveta.
