Autoritățile prognozează o creștere economică de 2,5% în 2025 și un curs de schimb de peste 5 lei/euro, pe baza căruia se va construi bugetul.

Conform noilor estimări ale Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză (CNSP), România ar putea înregistra o creștere economică de 1% în 2024, un rezultat ajustat de la 2,5% în prognoza din vară.

Pentru anul viitor, CNSP preconizează o creștere de 2,5%, cu un PIB nominal estimat la 1.912 miliarde lei. Aceste prognoze sunt fundamentale pentru elaborarea bugetului de Stat și ajustărilor acestuia. Publicarea documentului în decembrie va influența Ministerul de Finanțe în elaborarea bugetului pentru 2025.

Referitor la deficitul comercial, CNSP anticipează o creștere de la 33,4 miliarde euro în 2024, la 35,9 miliarde euro în 2025.

Inflația estimată pentru anul următor este de 3,8% la finalul anului, ușor peste prognoza BNR de 3,5%, cu un interval de incertitudine de +/-2,3 puncte procentuale.

Pentru finalul anului 2024, CNSP pronostichează o inflație de 5%, în timp ce BNR estimează 4,9%. Datele INS din noiembrie indicau o inflație de 5,11%.

Cursul de schimb mediu prevăzut pentru 2025 de autorități se așteaptă să fie de 5,01 lei/euro.

Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) estimează că numărul mediu de angajați va ajunge la 5,475 milioane în 2025, comparativ cu 5,412 milioane în 2024, în timp ce salariul mediu net lunar ar putea crește la 5.355 lei (de la 5.047 lei).

Măsuri fiscale preconizate pentru 2025

Guvernul a convenit, prin Planul Bugetar Structural Național pe Termen Mediu, la Bruxelles, să crească veniturile cu 1,1% din PIB în 2025.

Conform documentului menționat, se preconizează adoptarea, în primul trimestru al anului, a modificărilor legislative care vizează eliminarea treptată a facilităților fiscale din sectorul construcțiilor, unde angajații sunt în prezent scutiți de impozit pe venit. Același tratament se aplică și sectorului agricol și industriei alimentare, deși acestea nu sunt menționate în plan.

De asemenea, până la finalul anului 2025, se va implementa e-Proprietatea, care va însemna, în esență, creșterea impozitelor pe proprietate, măsură ce urmează să intre în vigoare în 2026.

O altă propunere, care deocamdată nu are un termen stabilit și este încă în discuții cu reprezentanții Comisiei Europene, vizează reducerea pragului pentru microîntreprinderi, iar autoritățile române consideră că jalonul a fost îndeplinit.

Conform datelor ANAF, numărul firmelor plătitoare de impozit pe venitul microîntreprinderilor a scăzut cu 17% de la începutul anului, ajungând la 409.381.

Comparativ, la sfârșitul anului trecut existau 495.448, iar în 2022, numărul firmelor era de 912.875.

În cadrul PNRR, România s-a angajat la o „diminuare graduală a numărului de contribuabili care beneficiază de acest regim fiscal, conform următoarelor etape: scădere de 15% în primul an, 33% în al doilea an și o altă scădere de 33% în al treilea an.”

Astfel, în primul an (2023), scăderea a fost de 45,7%, iar în 2024, de 17%, datele fiind cele de la jumătatea anului.

Noile creșteri de impozite și taxe vor fi aprobate de Guvern după primul trimestru din 2025, urmând a fi prezentate propunerile Băncii Mondiale.

Scenariile de reformă fiscală elaborate de Banca Mondială vor include:

• actualizarea regulilor de impozitare/bazei de impozitare/sistemului de facilități fiscale pentru impozitul pe profit;
• revizuirea și ajustarea sistemului deducerilor personale specifice pentru impozitul pe venit pentru perioada de prognoză 2025-2031;
• revizuirea/actualizarea sistemului de impunere a veniturilor realizate de persoanele fizice și revizuirea facilităților fiscale pentru impozitul pe venit;
• revizuirea/reevaluarea reglementărilor privind contribuțiile sociale obligatorii datorate de persoanele fizice, precum și revizuirea facilităților fiscale/excepțiilor/regulilor specifice în cazul contribuțiilor sociale;
• revizuirea/actualizarea prevederilor legale privind TVA;
• revizuirea/actualizarea sistemului de accizare pentru a respecta obiectivele din jalonul 207 din PNRR;
• revizuirea mecanismului de impozitare pentru clădiri și terenuri, cu implementarea în cadrul Ministerului Finanțelor a unei structuri dedicate evaluării imobilelor.