Ce înseamnă parentingul permissiv și cum poate deveni o capcană. Psiholog: „Explorarea fără limite și creativitatea haotică nu sunt educative.”

Mulți părinți de azi, crescuți într-un stil autoritar în care autoritatea părintească era dominantă, au căzut în extrema opusă. Aceștia permit copiilor lor să aibă libertate totală, lăsându-i să decidă modul în care doresc să experimenteze viața. Acest stil de educație, cunoscut și sub denumirea de „parenting indulgent”, este adesea descurajat de terapeuți și specialiști.

Părinții calzi și prietenoși care aleg să le ofere copiilor acces nelimitat la tot ce poate fi distractiv și care evită disciplina în favoarea unei relații de prietenie, intră în categoria stilului de educație permisiv, denumit și parenting indulgent.

Așteptări minime din partea părinților

Potrivit literaturii de specialitate, există patru tipuri de stiluri de parenting: autoritar, democratic, permisiv și neimplicat, fiecare având propriile avantaje și dezavantaje.

Studiul „Tipuri de educație parentală și efectele asupra copiilor”, disponibil pe site-ul Bibliotecii Naționale de Medicină a Statelor Unite, sugerează că părinții care adoptă stilul permisiv au așteptări reduse de la copiii lor. Aceștia impun puține reguli și mențin o comunicare deschisă, permițând copiilor să acționeze liber. Disciplina este aproape inexistentă, deoarece părinții permissivi pun accent pe rolul de amici în detrimentul autorității.

Caracteristicile stilului permissiv

Psihologul Mihai Copăceanu subliniază că, în dorința de a oferi o educație democratică și de a dezvolta potențialul individual al copiilor, mulți părinți ajung să manifeste un comportament asociat cu parentingul extrem de permisiv.

Această tendință poate avea origini în experiențele din trecut ale părinților, care au fost supuși unor reguli stricte și autoritare. În încercarea de a evita suferințele pe care le-au îndurat, aceștia adoptă o abordare hiperpermisivă, conform lui Copăceanu.

Printre trăsăturile definitorii ale parentingului permisiv se numără absența regulilor. Părinții își manifestă o toleranță excesivă față de comportamentul copiilor, iar consecințele acțiunilor sunt adesea ignorate. „Acest lucru contravine principiilor învățării și educației”, atenționează Copăceanu.

În esență, se observă o lipsă de responsabilitate parentală, care ar trebui să fie parte din rolul educativ: „În concluzie, copilul nu este corectat în momentele de greșeală și are libertatea să experimenteze, dar această libertate nu aduce întotdeauna învățare. Explorarea fără limite și creativitatea nesupravegheată nu sunt educative.”

Reguli necesare pentru copii

Învățătorii și profesorii constituie o sursă constantă de exemple, întâlnind zi de zi copii care nu respectă regulile în clasă și manifestă o lipsă de respect față de disciplină și autoritate. „Este o atitudine comună: `fac ce vreau deoarece îmi este permis`”, subliniază Mihai Copăceanu.

De fapt, copiii au nevoie de structuri clare și reguli: „Acestea le oferă un sentiment de siguranță și predictibilitate, esențial pentru dezvoltarea unei stime de sine sănătoase.”

Studiul menționat anterior sugerează că lipsa regulilor caracteristice parentingului permisiv poate avea consecințe negative asupra sănătății copiilor, incluzând obiceiuri alimentare nesănătoase și un risc crescut de obezitate. Aceștia decid singuri ora de culcare, temele sau timpul petrecut la televizor, fără îndrumări adecvate din partea părinților.

O eventuală latură pozitivă a acestui stil educațional este că un copil crescut în acest mediu poate dezvolta o bună stimă de sine și abilități sociale, dar, în același timp, poate deveni impulsiv, egoist și poate avea dificultăți în respectarea regulilor.

În concluzie, copilul crescut fără disciplină va deveni un adult care își va revendica anumite drepturi și libertăți, ceea ce va putea genera conflicte cu normele societății. „Acești indivizi se pot adapta cu dificultate la locuri de muncă”, concluzionează Mihai Copăceanu, subliniind că evitarea frustrărilor în copilărie poate duce la probleme serioase în viața adultă, deoarece existența în societate este reglementată de reguli.

Sursa foto: Dreamstime.com