Ce subiecte sunt abordate la conferința COP29 de politici climatice din Azerbaidjan
La conferința de mari dimensiuni COP29, care se desfășoară în Azerbaidjan, o țară bogată în resurse de petrol și gaze, au început discuții importante. Această întâlnire are loc la un an distanță după COP28, care, deși a adus unele progrese, a fost marcată și de obstacole și întârzieri considerabile. Care sunt temele centrale ale conferinței care se desfășoară la Baku?
Durata conferinței COP29 este de 12 zile
Negocierile din cadrul COP29, găzduită la Baku, se concentrează pe chestiuni cruciale pentru diminuarea emisiilor de gaze cu efect de seră și pentru adaptarea la schimbările climatice, conform unei analize realizate de specialiști.
Conferința climatică COP29 a început pe 11 noiembrie și se va încheia pe 22 noiembrie.
Printre subiectele de maxim interes se numără finanțarea climatică, în special responsabilitatea țărilor dezvoltate de a sprijini financiar statele în curs de dezvoltare.
Discuțiile se concentrează pe mecanismul „New Collective Quantified Goal” (NCQG), aplicarea Articolului 6 din Acordul de la Paris, care reglementează cooperarea internațională între piețele de carbon, și extinderea fondului „Loss and Damage”, crucial pentru a îmbunătăți capacitatea de reacție a țărilor în dezvoltare confruntate cu efectele schimbărilor climatice.
Pentru România, COP29 subliniază aspecte esențiale, atât pentru îndeplinirea obiectivelor climatice, cât și pentru asigurarea securității energetice și promovarea unei dezvoltări economice durabile. România este implicată în diverse inițiative care vizează creșterea producției de energie regenerabilă și nucleară, alături de gestionarea carbonului și implementarea unor tehnologii avansate de captare și stocare.
De asemenea, confereța include discuții pe tema inițiativelor regionale menite să îmbunătățească interconectivitatea energetică între zona Mării Caspice și Europa de Sud-Est, oferind României oportunități noi de colaborare și întărire a securității energetice.
Azerbaidjanul poate facilita un dialog constructiv între economiile avansate și cele emergente, în scopul găsirii de soluții viabile pentru reducerea dependenței de combustibili fosili și creșterea investițiilor în surse de energie curată. Angajamentele asumate pentru o tranziție treptată de la utilizarea combustibililor fosili, în conformitate cu Acordul de la Paris, sunt vitale pentru țările producătoare de petrol și gaze, cum sunt România și Azerbaidjanul, oferindu-le ocazia de a-și întări influența în diplomația climatică globală.
Finanțarea și Articolul 6, subiecte relevante în discuții
Se estimează că conferința va pune un accent puternic pe aspectele financiare. Un punct central va fi revizuirea finanțării destinate țărilor vulnerabile, o evaluare care are loc după 15 ani (ultima a avut loc în 2009). La momentul semnării Acordului de la Paris în 2015, țările s-au angajat să stabilească un „obiectiv colectiv cuantificat pentru finanțarea combaterii schimbărilor climatice” (NCQG), care va înlocui vechiul obiectiv stabilit în 2009, de 100 de miliarde de dolari pe an. NCQG este așteptat să fie adoptat în acest an la COP29 din Azerbaidjan.
Articolul 6 se referă la crearea unei piețe internaționale de carbon vindicate conform reglementărilor Acordului de la Paris, care permite țărilor să tranzacționeze credite de carbon. Conform acestui articol, reducerile de emisii aprobate pentru transfer de către statul vânzător pot fi comercializate către o altă țară, dar doar o singură entitate poate include reducerea respectivă în raportul său de contribuție națională (NDC). Această reglementare deschide calea pentru țări de a colabora în atingerea obiectivelor climatice.
