Cele mai semnificative secete din istoria României și previziunile pentru viitor
România se confruntă cu o creștere a temperaturilor în ultimele decenii, ceea ce a determinat apariția unor perioade prelungite de secetă, iar suprafețele afectate de secetă severă și extremă au crescut. Ce schimbări majore ne așteaptă în contextul secetelor viitoare?
Frecvența și severitatea secetelor cresc
În raportul intitulat Starea Climei, realizat de infoclima.ro, o cercetătoare română examinează fenomenul secetelor din trecut și impactul acestora asupra viitorului. Monica Ioniță, cercetător la Institutul Alfred Wegener pentru Cercetări Polare și Marine din Bremerhaven, Germania, a colaborat cu Viorica Nagavciuc pentru a reflecta asupra acestor probleme.
Care sunt perspectivele pe termen scurt și mediu?
Conform scenariilor climatice pentru perioada 2025-2031, se estimează o uscare semnificativă în regiunile sudice ale țării.
La sfârșitul secolului XXI, o analiză moderată sugerează o uscare semnificativă în sudul țării și o uscare minoră, dar nevizibilă, în nord, remarcă Monica Ioniță.
Scenariile cu emisii ridicate (ce prezintă cea mai sumbră prognoză) arată o tendință generalizată de uscare accentuată în întreaga țară, cu cea mai mare amplitudine în sud.
Regiunile afectate de secetă în a doua jumătate a secolului XXI vor fi aceleași care se vor confrunta cu temperaturi semnificativ mai ridicate și cu o frecvență mai mare a valurilor de căldură.
Creșterea temperaturilor în viitorare va contribui, probabil, la o creștere a frecvenței și intensității secetelor agricole în întreaga Românie.
Impactul temperaturilor asupra secetelor viitoare
Un aspect esențial este că temperatura va juca un rol din ce în ce mai important în secetele viitoare. „În timp ce secetele anterioare au fost cauzate de lipsa precipitațiilor, creșterea temperaturilor contribuie acum semnificativ la uscarea solului, la debitul cursurilor de apă și la intensificarea fenomenului de secetă.”
Între 1958 și 2023, temperatura medie anuală în România a crescut cu aproximativ 2,11°C, depășind media globală (+1,81°C) cu 0,30°C și cea europeană (1,99°C) cu 0,12°C. Regiunile nordice sunt cele mai afectate de această creștere, ce a generat valuri de căldură mai frecvente, în special în timpul verii, cu efecte negative asupra sănătății, agriculturii și ecosistemelor.
Riscul de secetă a crescut semnificativ, majoritatea valurilor de căldură din ultimele două decenii fiind asociate cu secete severe.
Combinația dintre temperaturile ridicate și secetă amplifică deficitul de apă, afectând ecosistemele și producția agricolă.
Chiar și în zonele unde precipitațiile vor rămâne relativ constante, condiții similare secetei pot apărea din cauza temperaturilor crescute, ce duc la o evaporare crescută și la scăderea umidității solului. Astfel, seceta poate apărea chiar și în regiuni unde precipitațiile nu scad.
Un aspect notabil este că, în ultimii 70 de ani, durata și frecvența valurilor de căldură au crescut semnificativ, iar proiecțiile indică o intensificare a acestor fenomene până la finalul secolului.
Secetele extremale din istoria recentă a României
Datele meteorologice indică o creștere semnificativă a suprafetelor afectate de diferitele tipuri de secetă în România. Cele mai ample suprafețe afectate de secetă au fost raportate în ultimele două decenii, cu vârfuri notabile în intervalele 2018-2020 și 2021-2023.
La nivel național, cea mai lungă secetă a fost înregistrată între octombrie 2018 și martie 2021, atingând apogeul în mai 2020.
Următorul cel mai sever eveniment a avut loc între martie 2022 și decembrie 2023, având o durată de 22 de luni, cu un maxim atins în august 2022.
Al treilea eveniment ca durată (22 de luni) s-a petrecut între octombrie 1945 și iulie 1947. Toate aceste momente au fost însoțite de valuri de căldură extinse și intense, în special în perioadele de apogeu ale secetei.
