Celebrăm Revelionul de peste 300 de ani: Originile și Semnificațiile Dorințelor de Anul Nou

marți, 31 decembrie 2024, 21:57•

Ilustrație a cinei de Anul Nou de la Hotelul Savoy din New York, 1 ianuarie 1907. Sursa: Mary Evans Picture Library / Profimedia

Cu peste 160 de ani în urmă, românii obișnuiau să meargă la biserică pe 1 ianuarie, urmat de împușcături festive cu puștile și pistoalele. Apoi, aceștia se așezau la masă pentru a se bucura de amuzamentul citirii răvașelor din plăcintă. Care sunt originile obiceiului de Revelion în Franța? Care au fost primele petreceri adevărate de Revelion în România? Ce obiceiuri se păstrau în această noapte în perioada comunistă?

Originea Revelionului: Francezii și Sfântul Silvestru

Cele mai vechi dovezi ale unei festivități la finalul de an datează din perioada Imperiului Roman, când Iulius Caesar a decis că anul începe pe 1 ianuarie. După sărbătoarea Saturnaliilor, se celebra o sărbătoare dedicată sigiliilor, iar venirea noului an aducea ospățuri elaborate. Totuși, Revelionul, așa cum îl cunoaștem, nu exista încă.

Termenul „Réveillon” provine din Franța și derivă din „réveil”, care înseamnă „trezire”, deoarece participanții trebuiau să rămână treji până dimineața, când se încheia masa festivă. Din 1810, 1 ianuarie a fost oficial declarat zi liberă, iar de la sfârșitul secolului XVIII, „Réveillon” denumea petrecerea îmbelșugată a nobililor în noaptea de Anul Nou.

Iată că francezii au avut și verbul „réveillonner”, ce înseamnă a sărbători Revelionul.

Primele mențiuni legate de „reveillon” ca o masă de noapte datează din secolul XVI, având inițial legătură cu masa de Crăciun. În Franța, există două Revelioane: „Reveillon de Noel” în noaptea de Crăciun și „Réveillon de la Saint-Sylvestre” între 31 decembrie și 1 ianuarie.

„Reveillon de Noel” a apărut înainte de cel de Sfântul Silvestru, fiind o sărbătoare mai intimă petrecută în familie, de origine secol XVI, în vreme ce „Revelionul Sfântului Silvestru” are rădăcini mai moderne, din secolul XIX, și este mai zgomotos, fiind sărbătorit cu prietenii.

Sfântul Silvestru, care a trăit în secolul IV, a fost papă timp de 21 de ani, renumit pentru marile bazilici construite în timpul său și pentru legenda în care îmblânzește un balaur. Detalii despre Revelion pot fi găsite în surse precum lhistoire.fr.

Petrecerea de pe 31 decembrie este cunoscută în Franța sub numele de „le réveillon du jour de l’An”.

Tradiții de Anul Nou: Șampania, Vâscul și Preparatele din Carne de Porc

Tradiția sărutului sub vâsc se menține și în Franța, unde vâscul este considerat sacru din timpurile druizilor. În Evul Mediu, ramurile de vâsc erau agățate în case, crezându-se că aduc noroc.

Papa Inocențiu al XII-lea a stabilit în 1691 ca 1 ianuarie să fie începutul oficial al anului. Termenul „Réveillon” a fost folosit pentru a descrie mesele festive organizate noaptea, inclusiv petrecerea de Anul Nou.

Istoricul descrie cum, în secolul XVI, se organizau mese festive după slujba de miezul nopții de Crăciun, unde porcul era tăiat în perioada de toamnă pentru a fi consumat în sezon.

Șampania s-a asociat cu sărbătorile datorită marketingului din regiunea Champagne, unde vinurile spumante au devenit populare în rândul regilor și aristocraților. Consumul de șampanie pentru a sărbători Anul Nou a început să devină o tradiție în Europa în secolul XIX.

Mass-media din Franța publică anual o listă de subiecte de discuție pentru petrecerea de Revelion, invitând la dezbateri cu familia și prietenii. În 2025, temele incluse în această listă vor fi: „Se va încheia războiul din Ucraina?”, „Ar trebui interzise SUV-urile în orașe mari?” și „Cât de multe limite ar trebui să le impunem copiilor?”

Meniul de Revelion din Franța reunește tradiția cu inovația, incluzând șampanie, cârnați clasici și preparate precum stridii sau somon afumat, iar noutățile precum macaronul sărat cu foie gras sunt și ele binevenite. Alte delicii include supa de ceapă și diverse tartine.

Uneori, sunt consumate și preparate din animale exotice, cum ar fi carnea de ren sau de struț, iar fructele exotice precum ananasul și mango sunt, de asemenea, populare. Revelionul este sinonim cu distracția „la nuit de la Saint Sylvestre”!

Primele state care au intrat în noul an sunt insulele din Pacific – Tonga, Samoa și Kiribati, celebrați prin focuri de artificii, inclusiv la Sydney și în Times Square, New York, unde artificiile au fost inventate în secolul VII.

La Revelion, bine să ne fie, și tot anul să ne fie la fel!

Acum 80-90 de ani, ca și în prezent, oamenii au perceput Revelionul ca un moment special de bucurie și speranță.

„Festivitățile de Anul Nou, din luminile și artificiile care însoțesc tradițiile, aduc dorința ca cele 12 luni ale anului să fie la fel de fericite ca seara de Revelion”, scrie Narcisa Știucă în cartea sa, „Spirala sărbătorilor – Rosturi, tâlcuri și deslușiri.”

Anul Nou acum aproape 170 de ani în Muntenia includea obiceiuri precum darurile pentru copiii care cântau colinde în seara de 31 decembrie.

În acea perioadă, oamenii se asigurau de provizii pentru colindătorii care veneau cu plugușorul. Produse precum mere, pere și prăjituri fierte erau oferite celor ce aduceau voie bună.

Nu existau cofetării, iar produsele de patiserie erau rare. Cozonacii erau o raritate, iar mulți făceau doar colaci.

„Ajunul Anului Nou era o sărbătoare plină de vizite și daruri între familii, cu muzică, jocuri și veselie. În zorii Anului Nou, se trăgeau focuri de armă, iar bucuria era generală.” Această descriere provine de la Leonida S Georgescu, născut în jurul anului 1850.

Informațiile au fost preluate din volumul „Viața la Ploiești – Din vremea fanarioților până în perioada interbelică”, editat de Lucian Vasile.

„În seara ajunului se organizau petreceri cu vizite și daruri. Erau jocuri, muzică și distracție de sărbătoare. La miezul nopții, orașul vibra de bucurie.”

În dimineața zilei de 1 ianuarie, oamenii mergeau la biserică, iar la ieșire își transmiteau urări de bine. Apoi, se celebra masa tradițională cu plăcinte și alte delicii.

Se ofereau daruri celor apropiați: dulciuri, plăcinte, nuci, iar familiile mai înstărite oferau îmbrăcăminte sau bijuterii.

Primul Revelion autentic în România

Obiceiurile vest-europene s-au răspândit în România la sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX, prin intermediul tinerilor studenți.

Regele Carol I organiza un bal grandios de 1 ianuarie la palat, cu peste 2000 de invitați, dar termenul Revelion nu era cunoscut înainte de 1900. Invitații includ personalități din armata, politică și artă.

Prima petrecere de Revelion a avut loc la sfârșitul anului 1903, organizată de prefectul Luca Elefterescu în clădirea care astăzi a devenit Muzeul Ceasului. Meniul a inclus preparate elaborate precum curcan în aspic și sarmale.

Contribuția lui Luca Elefterescu, avocat și om de afaceri, a fost semnificativă, iar petrecerea a fost descrisă într-un articol din Adevărul.

Tradțiile de Revelion au evoluat, petrecerile de Anul Nou fiind populare în special în București, în casele aristocratice.

Revelionul din perioada interbelică

Tinerii și artiștii bucureșteni preferau restaurantele de lux de pe Calea Victoriei, unde petrecerile erau rezervate cu luni înainte. Printre cele mai populare locații se număra Cercul Militar și restaurantul Capșa.

Petrecerile în stațiunile montane au căpătat popularitate, dar distracțiile mai exclusiviste erau rezervate pentru cei cu bani.

Evenimentele de Anul Nou începau de obicei după ora 22, cu cina servită după miezul nopții. Atunci cineva distins deschidea dansul.

Petrecerile durau până la 3-4 dimineața, dar uneori se întindeau până la 6-7. Oaspeții primeau caféa la plecare.

Meniul de Revelion era deosebit de sofisticat, incluzând delicatese precum rață cu sos de portocale și caviar.

Revelionul în perioada comunistă

Deși Revelionul era o sărbătoare importantă, majoritatea oamenilor nu mergeau în restaurante. Petrecerile se desfășurau acasă, cu sosiri ale prietenilor și preparate precum salată boeuf și ouă umplute.

În restaurante erau disponibile feluri de mâncare precum cotlet de porc și plăcintă cu răvașe.

Anotimpul de iarnă aducea dorința de a merge la munte, dar oferații de cazare erau foarte limitate.

Tradiția cărților poștale cu urări de Anul Nou rămânea des întâlnită, iar rețelele de telefon erau solicitante.

În anii '80, produsele rare de Revelion, cum ar fi măslinele și bananele, erau foarte apreciate. Oamenii se străduiau să aibă la masă lucruri mai scumpe.

Astăzi, mulți aleg să includă la masa de Revelion produse precum șampanie, caviar sau alte delicatese.