„Cererea de anulare imediată”. China răspunde ferm după atacurile comerciale ale lui Donald Trump

China a solicitat joi Statelor Unite să retragă imediat cele mai recente tarife impuse și a anunțat că va lua măsuri de contracarare pentru a-și proteja interesele, după ce președintele Donald Trump a anunțat o impozitare severă asupra tuturor partenerilor comerciali ai SUA, conform Reuters.

Declarația Ministerului chinez al Comerțului subliniază că măsura nu respectă echilibrul negociat în cadrul acordurilor comerciale multilaterale de-a lungul timpului, beneficiind SUA de-a lungul anilor de comerțul internațional.

„China respinge ferm această măsură și va implementa contramăsuri necesare pentru a-și proteja drepturile și interesele”, a declarat ministerul, evidențiind tendințele de intensificare a conflictelor comerciale globale.

Trump a dezvăluit miercuri o taxă de 34% pentru exporturile din China, adăugând-o la taxa de 20% impusă anterior, ceea ce duce suma totală a noilor taxe la 54% și se apropie de procentajul de 60% pe care l-a menționat în timpul campaniei electorale.

Impozitare succesiune

Exportatorii chinezi, similar celor din alte economii, se confruntă de acum cu un tarif de bază de 10% ca parte a noii taxe de 34%, care se va aplica majorității bunurilor expediate către cea mai mare economie de consum din lume, începând de sâmbătă, înainte ca „tarifele reciproce” crescute să intre în vigoare pe 9 aprilie.

De asemenea, Trump a semnat un ordin executiv care închide o lacună din legislația comercială, cunoscută sub denumirea de „de minimis”, ce permitea produselor cu valoare mică din China și Hong Kong să fie importate în SUA fără taxe.

Trump a instructat Reprezentantul SUA pentru comerț să evalueze respectarea de către China a angajamentelor din „faza 1” a acordului comercial SUA-China din 2020 până la 1 aprilie.

Acordul a solicitat Chinei să crească achizițiile de bunuri americane cu 200 de miliarde de dolari în doi ani; totuși, Beijingul nu a îndeplinit aceste obiective, în special în contextul pandemiei COVID-19.

Conform datelor vamale chineze, China a importat bunuri americane în valoare de 153 de miliarde de dolari în 2017, înainte de declanșarea războiului comercial, iar această sumă a crescut la 164 de miliarde de dolari în anul precedent.

Impactul asupra piețelor globale

„Se consideră că tarifele implementate de Trump în alte regiuni vor genera cele mai mari dificultăți”, a declarat Ruby Osman, expert în politici comerciale la Tony Blair Institute for Global Change.

„Companiile chineze au început să redirecționeze comerțul prin țări precum Vietnam și Mexic pentru a evita sancțiunile imposate de SUA, dar aceste piețe sunt acum afectate de tarife semnificative”, a subliniat expertul.

Strategiile „China+1” au fost adoptate de exportatorii chinezi și companii multinaționale ce, în timpul primului mandat al lui Trump, au transformat China într-un centru esențial al lanțurilor de aprovizionare.

Totuși, pe măsură ce India, Mexic, Vietnam și Malaezia – țări care au beneficiat de această tranziție – se confruntă cu tarife între 24% și 46%, avantajul relocării producției în afara Chinei se reduce semnificativ.

Taxele lui Trump ar putea îndemna China să își extindă comerțul cu piețe alternative, însă nicio altă țară nu se apropie de capacitatea de consum a SUA, unde producătorii chinezi vând anual bunuri în valoare de peste 400 de miliarde de dolari.

Efectele tarifelor asupra economiei chineze

„Tarifele impuse de Trump nu vor aduce beneficii firmelor chineze și vor provoca dificultăți reale în anumite sectoare, dar nu vor afecta drastic economia chineză”, a afirmat William Hurst, profesor la Universitatea din Cambridge.

„Importurile din SUA devin din ce în ce mai puțin relevante pentru China. Tarifele americane vor încuraja comerțul chinez cu alte regiuni, din Europa până în Asia de Sud-Est și Africa”, a adăugat el.

Cu toate acestea, producătorii chinezi consideră migrarea către piețe alternative o „cursă a șobolanilor”, generând războaie de preț între exportatori și risipind forțele deflaționiste în a doua mare economie globală, în timp ce companiile încearcă să mențină marje de profit tot mai mici.

China și-a păstrat neschimbată ținta economică pentru acest an la „aproximativ 5%”, în pofida tensiunilor tarifare care ar putea încetini redresarea economică, bazată adesea pe exporturi, de la sfârșitul pandemiei COVID-19.

Guvernul a promis stimulente fiscale suplimentare, creșterea emisiunilor de titluri de creanță, continuarea relaxării politicii monetare și a pus un accent sporit pe stimularea cererii interne pentru a atenua impactul războiului comercial.

„Rezervele menținute de Beijing”

„China era conștientă că acest moment avea să vină de mult, strategiile de stimulare mai restrânse prezentate în martie au fost bine calculate”, a afirmat Osman, referindu-se la ședințele parlamentare anuale ale Chinei.

„Beijingul a decis să păstreze mai multe rezerve, atât în ceea ce privește stimulentele interne, cât și măsurile de represalii, pentru a răspunde mai energic dacă va fi nevoie,” a adăugat ea.

Președintele chinez, Xi Jinping, ar putea de asemenea să participe pe scena internațională, în urma speculațiilor conform cărora cei doi lideri s-ar putea întâlni în luna iunie în Statele Unite.

„Trump și Xi se află într-un paradox al presiunii și mândriei”, a afirmat Craig Singleton, cercetător la Foundation for Defense of Democracies din Washington.

„Strategia lui Trump combină presiunea maximă cu deschideri diplomatice bruște – el percepe influența și angajamentul ca fiind complementare. În schimb, Xi este metodic și avers la risc, fondându-se pe amânare și disciplină. Însă dilema este aceasta: dacă refuză să se angajeze, presiunea crește; dacă se angajează prea repede, riscă să fie perceput ca slab”, a adăugat el.

„Niciunul dintre lideri nu vrea să fie văzut ca cedând primul, dar întârzierile pot adânci impasul”.