Persoanele necesare într-o profesie în expansiune: Impactul inteligenței artificiale asupra domeniului juridic

Transformările profunde în domeniul juridic sunt cauzate de integrarea inteligenței artificiale (AI). Birourile de avocatură adoptă atât soluții de AI generice, cât și platforme specializate, optimizând astfel serviciile juridice. Aceste instrumente adaptate oferă exactitate, actualizări constante și funcții specifice necesare domeniului, avantaj pe care soluțiile mai generale de AI nu îl au, afirmă Soledad Atienza, decana Școlii de Drept a Universității IE din Madrid, într-un articol pentru The Conversation.

Un studiu recent realizat de Asociația Internațională a Barourilor relevă că din 333 de respondenți, 210 firme de avocatură utilizează AI în activitățile lor. Firmele mari, cele cu peste 500 de avocați, au adoptat 100% această tehnologie, în contrast cu firmele mici (1-100 avocați) unde rata de adopție este de 68%, multe neintegrând încă AI. Utilizarea AI este more prevalentă în Europa, inclusiv Regatul Unit, și Statele Unite, precum și în cadrul firmelor ce activează în multiple jurisdicții.

În cadrul acestei analize, au fost prezentate și date generale despre munca din sectorul juridic la nivel mondial: aproximativ 20 de milioane de locuri de muncă, inclusiv 12 milioane avocați, 4 milioane parajuriști și 4 milioane de angajați operativi și administrativi. Pe lângă acestea, se estimează că ecologia profesiei include și alte 14 milioane de locuri de muncă, incluzând notari, traducători și alte roluri conexe.

Raportul menționează mai multe provocări importante legate de implementarea AI în domeniul juridic:

• Elaborează politici și cadre de guvernanță pentru a construi încrederea, a diminua riscurile și a asigura conformitatea.
• Efectuează teste riguroase și evaluări continue ale instrumentelor AI înainte și în timpul implementării acestora.
• Instruiește avocații și personalul administrativ pentru integrarea optimă a AI în procesele lor de lucru.
• Răspunde preocupărilor clienților legate de utilizarea datelor în formarea AI.
• Asigură respectarea obligațiilor legale și etice.

„Adoptarea AI în sectorul juridic variază, ceea ce conduce la inegalități în calitatea serviciilor și în accesul la justiție. Totuși, instituțiile de educație juridică nu pot aștepta soluționarea acestor provocări. Ele trebuie să participe activ la conturarea viitorului AI în profesie”, afirmă decana.

Integrarea inteligenței artificiale în educația juridică

„În timp ce firmele de avocatură și departamentele juridice adoptă rapid inteligența artificială, remarcă autoarea, multe facultăți de drept sunt lente în adaptare. Unele soluții AI nu sunt încă accesibile acestor instituții, creând un decalaj între formarea academică și realitățile profesionale.”

Pentru ca educația juridică să se dezvolte și să pregătească studenții pentru o profesie centrată pe IA, unde multe activități vor fi automatizate.

Autoarea consideră că facultățile de drept ar trebui să integreze IA în trei dimensiuni diferite pentru a pregăti studenții pentru această nouă realitate.

În ceea ce privește conținutul, decana sugerează adăugarea de cursuri despre etica și reglementarea IA în diferite regiuni. Aceasta este doar o primă etapă; programele de drept trebuie să fie revizuite temeinic pentru a se adapta unei profesii în care baza de activitate este tot mai dependentă de IA. De asemenea, se impune evaluarea modului în care fiecare ramură a dreptului va fi influențată de IA.

„De exemplu, dreptul constituțional va avea un impact diferit față de dreptul comercial sau dreptul muncii,” subliniază autoarea.

Este necesară și o revizuire a metodologiei. „Cadrele didactice trebuie să decidă activ când studenții pot sau nu să folosească instrumentele AI și să conceapă sarcini având în vedere că aceștia vor utiliza AI la fel ca profesionaliștii din domeniu. Atât profesorii, cât și studenții ar trebui să folosească inteligența artificială pentru a eficientiza procesul de învățare (feedback personalizat, cercetare etc.) și să o perceapă ca pe un aliat, nu ca pe un dușman”.

Referitor la dezvoltarea abilităților, „AI ar trebui să funcționeze ca un instrument care îmbunătățește analiza legală, iar utilizarea corectă a acesteia ar trebui să încurajeze studenții să evalueze perspective diverse, să construiască argumente solide și să ia decizii bine fundamentate.”

Responsabilitatea facultăților de drept.

„Facultățile de drept trebuie să devină centre de inovare. Ele trebuie să pregătească studenții nu doar pentru a colabora cu AI, ci și pentru a promova o implementare etică și responsabilă a sa în sectorul juridic”, subliniază autoarea.

Soledad Atienza subliniază, de asemenea, importanța echilibrării inteligenței artificiale cu competența umană.

„AI nu va înlocui avocații, dar va transforma natura activităților legale, necesitând profesioniști capabili să navigheze prin tipuri noi de tranzacții, reglementări și dispute legale.

Cererea crescută pentru avocați.

Pe măsură ce complexitatea și imprevizibilitatea societății cresc, cerințele pentru expertiza juridică vor crește. O societate influențată tot mai mult de AI și automatizare ar putea necesita mai mulți avocați pentru a interpreta și a adapta cadrul legal în schimbare. Cu toate acestea, pentru a valorifica pe deplin potențialul AI în ceea ce privește accesibilitatea și eficiența profesională, universitățile trebuie să își adapteze programele de studii pentru a asigura că avocații viitori pot utiliza aceste tehnologii într-un mod etic și eficient.”},{