Ciolacu discută despre utilizarea fermelor de boți în social media: Există posibilitatea ca mai mulți candidați să fi recurs la această metodă – VIDEO
Marcel Ciolacu, premierul României, a declarat luni, în cadrul unei vizite oficiale în Franța, că există posibilitatea ca mai mulți candidați la alegerile prezidențiale să fi apelat, prin intermediul consultanților, la ferme de boți în rețelele sociale. „Este posibil ca mai mulți candidați să fi utilizat prin consultanți această tehnică. În perioada următoare, ministrul Digitalizării va colecta toate informațiile și le va face publice”, a menționat Ciolacu.
Aceste observații au fost făcute de premier atunci când a fost întrebat de jurnaliști dacă a primit noi informații de la instituțiile statului referitoare la posibila existență a fermelor de troli care ar putea influența desfășurarea alegerilor.
Ciolacu a subliniat că ministrul Digitalizării este în așteptarea unor analize din partea fiecărei platforme de social media.
„Ministrul așteaptă în continuare analize de la fiecare platformă socială. Noi nu putem efectua aceste analize direct, ca stat român. Consider că a fost o abordare foarte corectă (n.a SIC), mai ales în contextul situației din Republica Moldova (…) Cumva am reușit să prevenim un eveniment mai special și toate atacurile”, a afirmat Ciolacu.
Conturile de social media asociate lui Mircea Geoană nu sunt singurele semnalate în platforma NoFake, afirmații contrazise de ANCOM
Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), condusă de Valeriu Zgonea, a anunțat joi că a primit de la Ministerul Digitalizării, în seara zilei de 30 octombrie 2024, două sesizări înregistrate pe platforma sa. Aceste sesizări semnalau diverse aspecte legate de conturile de social media ale mai multor candidați la alegerile prezidențiale. Anterior, ministrul Digitalizării, de la PSD, declara că „este vorba despre sesizări privind candidatul Mircea Geoană”.
- Platforma la care face referire ANCOM se numește NoFake și este gestionată de Ministerul Digitalizării, sub conducerea lui Bogdan Ivan (PSD).Platforma a fost creată în perspectiva anului electoral 2024, având rolul de a colecta cereri de analiză pentru conținutul audio-video manipulat digital (deepfake) utilizat în scopuri malițioase, precum manipularea opiniei publice sau desfășurarea de campanii de dezinformare, cu impact asupra integrității alegerilor democratice. Prin intermediul platformei NoFake, statul român comunică direct cu Facebook, TikTok și Google, solicitând eliminarea rapidă a conținutului audio/video manipulat digital care contravine regulilor platformelor de social media.
ANCOM afirmă că, având în vedere rolul său de coordonator național al serviciilor digitale, precum și declarările publice referitoare la posibile acțiuni ce afectează integritatea alegerilor, a tratat cu răspuns prompt sesizările primite și a colaborat cu Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), responsabilă pentru buna desfășurare a procesului electoral.
- „AEP, care de asemenea a primit sesizările, le-a trimis către platformele sociale vizate pentru verificare. În plus, ANCOM a cerut platformelor sociale să trateze cu maximă prioritate sesizările transmise de către AEP și va informa Comisia Europeană despre acestea în contextul procesului electoral”, a declarat autoritatea.
Ministrul Digitalizării: „Colegii m-au informat despre sesizările referitoare la candidatul Mircea Geoană”
La o zi distanță, ministrul Digitalizării, Bogdan Ivan (PSD), a declarat că a fost informat telefonic despre primirea în platforma NoFake a „unor sesizări din partea persoanelor fizice care solicită verificarea conturilor asociate campaniei unui candidat la președinție, pentru utilizarea instrumentelor necorespunzătoare standardelor platformelor de socializare.”
„Colegii m-au informat că sesizările se referă la candidatul Mircea Geoană”, a mai spus acesta.
Potrivit acestuia, în urma acestor sesizări, colegii din Ministerul Digitalizării care administrează platforma NoFake „au trimis cereri către platforme pentru a stabili dacă există tehnic conturi false care promovează un candidat sau altul.”
Ministrul a accentuat că „în prezent are loc o procedură tehnică prin care platformele sunt obligate de legislația UE să verifice autenticitatea conturilor, iar în cazul în care se constată că o pagină nu respectă regurile, aceasta va fi restricționată sau eliminată de pe acele platforme online.”
Geoană contestă cererea lui Ciolacu și îl acuză de „abuz de putere”
Mircea Geoană a afirmat pe 31 octombrie că premierul Ciolacu a comis un abuz în serviciu solicitând ca instituțiile de stat să investigheze o posibilă fermă de troli care ar acționa în favoarea candidatului său independent.
„Acuzațiile grave aduse de premierul Marcel Ciolacu, atât mie, cât și campaniei mele, sunt evidente minciuni și o încercare brutală de a folosi poziția sa de premier pentru a da instrucțiuni instituțiilor statului într-o acțiune electorală”, a scris Mircea Geoană pe Facebook.
Geoană a adăugat că acțiunile premierului se caracterizează, în termeni simpli, prin abuz de putere, iar conform legislației române, ar putea fi considerate abuz în serviciu.
„Solicit în mod oficial transparență cu privire la sursa politic a informației cu privire la ferma de troli menționată, precum și adresa acesteia, dacă a dat instrucțiuni autorităților menționate și dacă această acțiune a fost efectuată conform instructiunilor prim-ministrului sau ale lui Marcel Ciolacu, candidatul la Președinția României”, a spus Mircea Geoană.
Ce a declarat Marcel Ciolacu
Într-o declarație făcută miercuri, premierul Marcel Ciolacu a afirmat că în București există numeroase servere dedicate fermelor de boți ce ar susține campania lui Mircea Geoană. „Nu este vorba despre întreaga clădire, ci despre un etaj dedicat acestei activități. Boți și ferme”, a precizat Ciolacu.
Premierul, care este și candidatul PSD la alegerile prezidențiale, a fost întrebat dacă știa despre prezența în România a lui Tal Hanan, individ asociat cu o echipă extinsă de hackeri, ferme de troli și activități de dezinformare, indus de Elena Lasconi, care sugerează că s-ar fi întâlnit recent cu Mircea Geoană.
„Nu. Știam că în București există un număr semnificativ de servere pentru ferme de boți. Nu toată clădirea, ci un etaj într-o clădire. Boți și ferme”, a declarat prim-ministrul.
Liderul PSD a adăugat că nu deține informații precise și că instituțiile responsabile cu organizarea alegerilor ar trebui să investigheze legalitatea acestor circumstanțe.
„Nu am informații exacte, ci doar surse neoficiale. Am auzit despre o fermă de troli și am transmis aceste informații autorităților competente”, a afirmat Marcel Ciolacu.
El a spus că așteaptă răspunsuri de la toate instituțiile implicate în această chestiune.
„Am specificat clar că nu am solicitat informații de la serviciile de informații. Presupun că, în urma acțiunii AEP, va exista o implicare din partea celor care gestionează rețelele sociale”, a adăugat acesta, precizând că informațiile au fost primite din „zona politică”.
Originea scandalului
Candidata USR pentru funcția de Președinte, Elena Lasconi, a publicat pe pagina sa de Facebook, marți seara, informații despre „șeful diviziei de hackeri” care ar fi intervenit asupra alegerilor din 30 de state, afirmând că s-ar fi întâlnit cu Mircea Geoană.
Lasconi a inclus în postarea sa și fotografii care ar evidenția legăturile fostului președinte al PSD cu această persoană. În reacție, candidatul independent la președinție a negat cunoașterea individului respectiv, declarând că Lasconi a căzut victimă unei dezinformări.