Comisia Europeană a publicat raportul de țară pentru România privind aspectele de mediu, evidențiind numeroasele deficiențe și câteva realizări pozitive.

Potrivit celui mai recent raport de țară emis de Comisia Europeană, România se confruntă cu probleme grave în Uniunea Europeană în ceea ce privește reciclarea deșeurilor, calitatea aerului și gestionarea apelor uzate, dar există și câteva aspecte pozitive.

Comisia a inițiat 17 proceduri de infringement împotriva României pentru diverse încălcări ale legislației de mediu, plasând țara noastră pe locul șapte între statele membre UE. Cele mai multe proceduri se regăsesc în dreptul Spaniei, cu 25 de cazuri, în timp ce Belgia a fost vizată de cinci infringement-uri.

Printre concluziile raportului se subliniază faptul că investițiile în domeniul mediului sunt cu mult sub necesar, progresele sunt lente, iar multe dintre obiectivele stabilite sunt încă departe de a fi atinse.

Care sunt motivele pentru care România se află într-o situație deficitară? Utilizarea limitată a instrumentelor de finanțare disponibile, lipsa dialogului eficient între părți, și capacitatea administrativă insuficientă sunt câteva dintre factorii care contribuie la această situație. De asemenea, uneori nu se colectează sau nu se utilizează datele digitale necesare pentru a planifica corect politicile de mediu.

Pentru mai multe informații despre cea de-a patra evaluare a implementării politicilor de mediu, consultați linkul de mai sus.

Obiectivul acestui raport este de a oferi o evaluare a implementării politicilor de mediu și de a evidenția cele mai eficiente modalități de a aborda lacunele în aplicare, care afectează sănătatea publică, mediul și dezvoltarea economică a țării, conform afirmațiilor celor de la Comisie.

Aspectele discutate în raportul de țară se concentrează pe mai multe domenii esențiale legate de mediu.

Economia circulară

Raportul evidențiază că reformele și investițiile din domeniul deșeurilor și al economiei circulare sunt în continuare insuficiente. Este nevoie urgentă de măsuri suplimentare pentru a reduce dependența României de depozitare, care se menține la o rată semnificativă de 72%.

Deși au fost înregistrate unele progrese în închiderea depozitelor de deșeuri necorespunzătoare sau ilegale, aceste progrese sunt considerate insuficiente, iar România se confruntă cu sancțiuni financiare. S-au înregistrat îmbunătățiri în colectarea separată a deșeurilor și în utilizarea instrumentelor economice, cum ar fi răspunderea extinsă a producătorilor.

Totuși, România se află printre statele membre cu un risc crescut de a nu respecta obiectivele privind deșeurile municipale și cele pentru ambalaje stabilite pentru anul 2025. Rata de reciclare în țară variază între 12-13%, mult sub media Uniunii Europene și de cinci-șase ori mai mică decât în țările lider.

România riscă de asemenea să nu atingă obiectivul pentru 2035 privind depozitarea deșeurilor municipale.

Apele uzate urbane

Colectarea apelor uzate urbane în România nu se realizează conform standardelor prevăzute de legislația UE. Având în vedere progresele lente în respectarea Directivei privind epurarea apelor uzate, Comisia Europeană a trimis România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene în noiembrie 2024 pentru nerespectarea acestei directive.

România trebuie să valorifice sprijinul financiar disponibil prin politica de coeziune și planul de redresare și reziliență pentru a înregistra progrese în reformele și infrastructura necesară, având în vedere că deficitul de investiții se menține la un nivel ridicat.

Calitatea aerului

Problemele legate de calitatea aerului în România continuă să fie o preocupare majoră, având implicații serioase asupra sănătății populației. România și-a prezentat cu întârziere programul național de control al poluării atmosferice, însă măsurile adoptate sunt insuficiente.

Cele mai recente date raportate sugerează că angajamentele de reducere a emisiilor pentru perioada 2020-2029 legate de NOx și PM2,5 nu sunt respectate. Deși au existat progrese, valorile-limită pentru NO2 și PM10 sunt încă depășite, ceea ce necesită acțiuni suplimentare.

Deficitul de investiții

România înregistrează un deficit general în investițiile de mediu de 5,4 miliarde euro pe an, echivalent cu 1,9% din PIB, fiind semnificativ mai mare decât media Uniunii Europene de 0,77%. Cele mai mari nevoi de finanțare se concentrează pe biodiversitate, ecosisteme, gestionarea apei și prevenirea poluării.

Guvernanța în domeniul mediului

În ceea ce privește guvernanța mediului, România a realizat unele progrese în implementarea Directivei privind infrastructura informațională în Uniunea Europeană, dar trebuie să îmbunătățească accesibilitatea datelor spațiale și să prioritizeze seturile de date de mediu.

De asemenea, România a elaborat linii directoare naționale pentru raportarea evaluărilor impactului asupra mediului, în special pentru proiectele hidroelectrice. Cu toate acestea, eforturile suplimentare sunt necesare în ceea ce privește transparența informațiilor referitoare la evaluarea strategică de mediu și dreptul publicului de acces la justiție.

Aspecte pozitive observate

Un element pozitiv menționat este Sistemul Garanție Returnare, care, deși a întâmpinat unele dificultăți, funcționează bine, astfel că peste 15 milioane de ambalaje sunt duse zilnic la automatele de colectare.

Comisia Europeană mai subliniază câteva bune practici în protecția și restaurarea naturii. Instrumentul financiar pentru mediu (LIFE) a sprijinit unele proiecte de conservare a naturii esențiale pentru habitate, specii și păduri, cum ar fi crearea unei rezervații naturale în Carpații Meridionali și conservarea gândacilor saproxilici în Carpații Orientali.

Proiectele LIFE dedicate sturionilor au avut de asemenea un impact semnificativ.

Fotografie: Dreamstime.com