Conflictul dintre Big Tech și implicațiile militare în era Trump

Companii de renume precum Google, Microsoft, Meta și Amazon s-au angajat în colaborări semnificative cu Pentagonul și Israelul, conform unei analize efectuate de publicația spaniolă El Pais.

Revenirea lui Donald Trump la conducerea Statelor Unite a impulsionat multe firme din sectorul tehnologic să adopte o abordare mai deschisă în privința contractelor cu militarii.

Trump are in vedere o investiție considerabilă de un trilion de dolari până în 2026 pentru a „moderniza” forțele armate, ceea ce implică, conform viziunii sale, integrarea inteligenței artificiale în sistemele de apărare.

Aceasta reprezintă o oportunitate majoră pentru companiile din Silicon Valley. OpenAI, Google, Anthropic și startup-ul de AI al lui Elon Musk, xAI, au câștigat fiecare contracte de până la 200 de milioane de dolari pentru a dezvolta soluții avansate de inteligență artificială pentru Departamentul Apărării.

Gestionarea interacțiunilor între liderii din Big Tech și sectorul militar

Implicarea companiilor tehnologice în inițiativele militare se manifestă și într-un mod neobișnuit.

Angajarea funcționarilor din Pentagon de către aceste companii nu este o noutate. Meta a fost o lideră în aceste eforturi, conform Forbes, „pentru a promova vânzările de servicii de realitate virtuală și AI către guvern.”

Un aspect surprinzător este, însă, recrutarea inversă. În iunie, armata SUA a anunțat numirea a patru locotenenți-colonei în noul Detachment 201, pentru a „combină expertiza tehnologică de vârf cu inovația militară.”

Cei selectați sunt: Adam Bosworth, CTO la Meta, Kevin Weil, manager de produs la OpenAI, Shyam Sankar, CTO de la Palantir, și Bob McGrew, fost executive la Palantir și OpenAI.

Faptul că liderii din marile companii tehnologice îmbracă uniforme militare are o semnificație profundă, subliniind dezintegrarea rapidă a granițelor dintre Silicon Valley și Pentagon.

Evoluția restricțiilor în dezvoltarea armelor tehnologice

Tendințele acestei colaborări au devenit vizibile de ceva timp.

În februarie, Google a ridicat restricțiile referitoare la dezvoltarea de arme sau instrumente pentru supravegherea în masă din codul său de conduită.

Microsoft a confirmat în mai că, de la începerea conflictului din Gaza, a furnizat tehnologie avansată de AI și servicii cloud armatei israeliene.

OpenAI a obținut în iunie un contract de 200 de milioane de dolari pentru a livra Pentagonului instrumentele sale de inteligență artificială generativă.

Compania a actualizat, de asemenea, politica sa de utilizare în ianuarie 2024, permițând utilizarea tehnologiei sale în scopuri „militare și de război.”

Acum sunt acceptate „cazurile de utilizare pentru securitatea națională care se aliniază viziunii noastre.”

În decembrie, OpenAI a anunțat o colaborare cu Anduril, un start-up din domeniul tehnologiei militare, pentru a participa la licitații în domeniul apărării.

În noiembrie, Meta a informat despre aprobarea utilizării modelelor sale de AI de către contractorii militari Lockheed Martin și Booz Allen Hamilton.

Scale AI, o companie în care Meta va investi 14,3 miliarde de dolari, a fost selectată de Pentagon pentru evaluarea modelelor lingvistice de mari dimensiuni folosite de armată.

În mai, Meta a anunțat un acord cu Anduril pentru dezvoltarea de căști de realitate virtuală pentru soldați.

Interconexiunea dintre tehnologie și militarizare

Raportoarea specială a Națiunilor Unite pentru teritoriile palestiniene ocupate, Francesca Albanese, a indicat într-un raport interdependența dintre tehnologia corporativă, furnizorii de servicii cloud și companiile de apărare, descriind-o ca „economia genocidului.”

Conform raportului, companii precum Microsoft, HP, IBM, Google și Amazon joacă un rol activ în tehnologiile de supraveghere utilizate în aceste zone.

IBM a contribuit la colectarea bazelor de date biometrice ale palestinienilor, în timp ce Microsoft, Palantir, Google și Amazon oferă servicii de cloud pentru guvernul israelian.

Albanese a fost sancționată de SUA pentru aceste afirmații.

O expertă a menționat că colaborarea dintre companiile de tehnologie și armata nu ar trebui să surprindă pe nimeni.

„Istoricul tehnologiei sugerează o continuitate; concepția occidentală a tehnologiei se bazează pe sfera militară. Internetul, de exemplu, a fost creat ca sistem de comunicații pentru forțele armate,” a explicat Lorena Jaume-Palasí, expert în etică tehnologică.

În plus, GPS-ul a fost inițial utilizat pentru ghidarea rachetelor și submarinelor, ilustrând interdependența tehnologică.

Consolidarea puterii și resurselor

Din perspectiva dimensiunii, este de remarcat că opt din primele zece companii la nivel mondial, pe baza capitalizării de piață, sunt americane și din sectorul tehnologic: Nvidia, Microsoft, Apple, Amazon, Alphabet, Meta, Broadcom și Tesla.

Aceste corporații au reușit să evidențieze importanța dezvoltării unei inteligențe artificiale puternice ca o problemă de securitate națională.

Trump a subliniat în diverse ocazii necesitatea ca firmele americane să răzbată în competiția cu China în ceea ce privește AI.

Un expert de la AI Now Institute, Heidy Khlaaf, a sugerat că aceste acțiuni ar putea reprezenta o acoperire pentru câștiguri suplimentare de putere și finanțare pentru aceste companii.

Aceste companii, prin acțiunile lor, se poziționează ca fiind esențiale din punct de vedere strategic, minimizând fricțiunile reglementării și etichetând cererile de responsabilitate drept amenințări la adresa intereselor naționale.

Într-o recentă analiză, s-a concluzionat că aceste companii sunt percepute nu numai ca fiind mari, ci și ca fiind vitale pentru securitate.

Impactul utilizării datelor în aplicațiile AI militare

Desigur, implicarea marilor companii tehnologice în securitatea națională aduce și provocări.

„Folosirea unor modele de date accesibile, precum Llama de la Meta sau GPT-4 de la OpenAI, generează vulnerabilități de securitate cibernetică, expunând sistemele noastre de securitate națională”, a menționat Khlaaf în New York Times.

De asemenea, aceasta a subliniat că aceste companii pot opera în sectorul militar datorită consumatorilor.

„Informațiile personale utilizate în modelele AI permit utilizarea acestei tehnologii în scopuri militare, prin capacități de informații și supraveghere,” a precizat ea.

„Astfel, chiar și fără consimțământul nostru, datele noastre sprijină utilizarea AI în scopuri militare și de supraveghere,” a concluzionat expertul.

Reacțiile angajaților față de colaboarea cu sectorul militar

Schimbările recente în strategia marilor companii tehnologice au generat controverse interne. Numeroși angajați și-au manifestat nemulțumirea organizând proteste sau chiar renunțând la locurile de muncă din cauza legăturilor companiilor lor cu armata.

Câteva dintre cele mai notabile cazuri sunt protestele angajaților Google, desfășurate în aprilie anul trecut, în mai multe locații, inclusiv New York și California.

Cauza acestor proteste a fost „proiectul Nimbus”, un contract de circa 1,2 miliarde de dolari pentru furnizarea de soluții cloud guvernului israelian, incident care a dus la concedierea a 28 de angajați.

Recent, Microsoft a concediat doi angajați care și-au exprimat opinia despre livrarea de AI pentru Israel.

De asemenea, cinci angajați au fost excluși în februarie dintr-o întâlnire cu CEO-ul Satya Nadella datorită protestelor față de contractele cu armata israeliană.

Demis Hassabis, fondatorul Google DeepMind, a declarat pentru Axios că „valorile democratice sunt sub amenințare” în urma modificărilor aduse codului de conduită al companiei.

„Avem responsabilitatea de a contribui cu expertiza noastră unde putem.”