„Crisisă economică provocată de datorie”: 3 specialiști avertizează că SUA ar putea face față incapacității de plată din cauza datoriei enorme

Îngrijorările investitorilor referitoare la creșterea datoriei guvernamentale a Statelor Unite au fost aplane în săptămâna trecută, după ce Departamentul Trezoreriei din Washington a obținut o cerere constantă la licitația de obligațiuni guvernamentale pe o perioadă de 30 de ani. Acest lucru s-a întâmplat la o zi după o ofertă similară pe termen de 10 ani, care a generat de asemenea o cerere puternică. Cu toate acestea, unii specialiști avertizează că SUA nu a scăpat încă de pericole, conform publicației Business Insider.

Banca de investiții Goldman Sachs a consultat trei economiști de renume – Ray Dalio, Ken Rogoff și Niall Ferguson – referitor la datoriile tot mai mari ale SUA. Aceștia și-au exprimat îngrijorarea cu privire la posibilitatea unei crize a datoriei în SUA, în special având în vedere impactul legilor fiscale și de cheltuieli promovate de președintele Donald Trump și Partidul Republican, legislație care ar putea genera trilioane în plus la deficitul bugetar pe parcursul următorului deceniu.

În prezent, datoria publică a Statelor Unite se ridică la aproximativ 37 trilioane (37.000 miliarde) de dolari.

Specialiștii consultați de Goldman Sachs sunt mai pesimiști comparativ cu investitorii. După o perioadă de incertitudini în luna precedentă și în aprilie, cererea pentru obligațiunile guvernamentale pe termen lung ale SUA a revenit.

Iată principalele puncte reținute de fiecare expert:

„Un infarct economic generat de datorie”

Miliardarul și managerul de fonduri de investiții a subliniat că trei factori influențează perspectivele datoriilor SUA:

• Costurile cu dobânzile la datorie în raport cu veniturile guvernului. Dacă plățile dobânzilor continuă să crească, acest lucru poate „inacceptabil” să afecteze capacitatea guvernului american de a cheltui pe alte nevoi;
• Volumul de datorie pe care trebuie să-l emită guvernul în raport cu cererea. Dacă guvernul trebuie să vândă mai multe titluri de stat decât pot cumpăra investitorii, ratele dobânzilor vor trebui să crească. Aceasta ar oferi randamente mai atrăgătoare pentru investitori, dar ratele mari strică piețele și economia americană;
• Câtă monedă trebuie să emită banca centrală pentru a achiziționa datoria rămasă. Dacă cererea pentru titlurile de stat americane este scăzută, Fed (banca centrală a SUA) poate interveni pentru a cumpăra obligațiuni și a asigura finanțarea necesară guvernului. Dacă va trebui să emită mai mulți bani, acest lucru va crea presiuni inflaționiste și va diminua valoarea dolarului american.

„Oricine poate observa aceste semne de deteriorare și poate anticipa o criză iminentă a datoriei”, afirmă Dalio, care a avertizat constant asupra riscurilor generate de datoria din SUA. „O astfel de criză se produce atunci când cheltuielile acoperite de datorii sunt brutal limitate, asemeni unui infarct economic cauzat de datorie”, adaugă el.

Dalio susține că pentru evitarea unei crize, guvernul american ar trebui să reducă deficitul bugetar la 3% din PIB. În decembrie 2024, deficitul era de 7% din PIB.

„Va fi probabil mai dureros decât șocul inflaționist din perioada Covid”

În lumina programului actual al lui Trump, Rogoff estimează că SUA se va confrunta cu o criză a datoriei în următorii 4 până la 5 ani. Aceasta ar fi o previziune mai rapidă decât estimările anterioare, de 5 până la 7 ani, făcute înainte de realegerea sa.

„A crede că datoria este gratuită, așa cum sugerează mulți analiști economici, este o naivitate. Deficitul mai mare de astăzi, pe fondul unui nivel deja ridicat al datoriilor, pregătește calea pentru o criză care va necesita ajustări semnificative”, afirmă Rogoff.

Rogoff consideră că o criză a datoriilor ar putea prezenta două forme:

• O explozie a inflației, provocând un șoc economic. „Nu este clar cum va arăta acest șoc, dar probabil va fi mai dureros decât cel inflaționist din perioada Covid, care a generat ajustări relativ minore pe piețele de obligațiuni”, afirmă Rogoff;
• Guvernul ar putea gestiona datoria prin menținerea artificială a dobânzilor scăzute și restrângerea fluxurilor de capital. Totuși, astfel de măsuri ar afecta creșterea economică și ar acționa în mod similar unei taxe asupra economiilor populației, subliniază el.

Investitorii au manifestat preocupări încă de mult timp față de datoria SUA, dar perspectivele au devenit cu mult mai sumbru, având în vedere că ratele dobânzilor pe termen lung intră într-o „normalizare” după un deceniu de valori extrem de scăzute, avertizează Rogoff.

„Oamenii trebuie să conștientizeze că ratele dobânzilor mai mari vor persista, iar întoarcerea la eră dobânzilor scăzute din trecut s-ar putea dovedi un vis inefectiv”, conchide el, având în vedere presiunea exercitată de președintele Trump asupra Fed pentru reducerea ratelor de referință.

„Avertizez în legătură cu o cale fiscală nesustenabilă de 20 de ani”

Ferguson crede că o criză ar putea fi generată de o provocare militară ce ar conduce la pierderea statutului SUA ca putere globală, pe măsură ce datoria națională crește.

Istoricul britanico-american cu expertiză în finanțe subliniază că indicatorul său preferat pentru a evalua sustenabilitatea datoriilor unei națiuni este atunci când cheltuielile pentru plata dobânzilor depășesc cheltuielile pentru apărare.

Această regulă, pe care o denumește „Legea lui Ferguson”, se aplică acum Statelor Unite, care au cheltuit 1,1 trilioane de dolari pentru plățile dobânzilor la datoria națională în anul fiscal 2024, conform Departamentului Trezoreriei. Această sumă a fost superioară celor 883,7 miliarde de dolari aprobate pentru cheltuieli în domeniul apărării în același an.

Toate națiunile care au încalcat anterior Legea lui Ferguson și-au pierdut statutul de „mare putere” în piețele financiare, subliniază acesta.

„Orice mare putere care adoptă o politică fiscală riscantă, permițând ca costul datoriilor sale să depășească costurile forțelor armate, se expune riscurilor”, observă Niall Ferguson. „Statele Unite sunt doar cea mai recentă mare putere rămase în acest impas fiscal”, completează acesta.

Conform istoricilor, SUA au reușit până acum să se împrumute masiv fără repercusiuni, în parte pentru că dolarul american rămâne moneda de rezervă globală și investitorii consideră titlurile de stat americane ca având risc minim, adică au încredere că SUA vor plăti dobânzile.

Totuși, Ferguson avertizează că aceasta pare deja să se schimbe, semnalizând că investitorii din întreaga lume își reduc expunerea la titlurile de stat americane și se retrag din activele denominate în dolari.

„Avertizez în privința unei căi fiscale nesustenabile de 20 de ani, și uneori m-am simțit ca băiatul care strigă «lupul!»”, adaugă el.