„O veste cu adevărat bună”: Secretarul general al NATO anunță atingerea țintei de cheltuieli a Alianței, după 11 ani

Mark Rutte, secretarul general al NATO, a informat marți că Alianța a reușit să îndeplinească ținta de cheltuieli stabilită acum 11 ani, respectiv 2% din PIB dedicate apărării, în pregătirea pentru summitul de la Haga care va avea loc săptămâna viitoare, conform agenției dpa, preluată de Agerpres.

Cu angajamentele acestor țări, Portugalia și Canada pentru cheltuieli de 2% din PIB în acest an, întreaga Alianță respectă acum acest obiectiv, a declarat Rutte, în contextul summitului G7 desfășurat în Canada. El a descris această realizare ca fiind „o veste cu adevărat bună”.

Cu toate acestea, sub influența președintelui american, se preconizează ca Alianța cu 32 de membri să decidă o nouă țintă de cheltuieli pentru apărare de cel puțin 5% din PIB în cadrul summitului de două zile de la Haga, care va debuta pe 24 iunie.

Se așteaptă ca proporția alocată cheltuielilor militare să fie de 3,5%, în timp ce un procent de 1,5% din PIB va fi îndreptat către alte costuri asociate cu apărarea, cum ar fi infrastructura.

Criticile lui Trump la adresa cheltuielilor NATO

Președintele american a subliniat frecvent ceea ce consideră a fi cheltuieli insuficiente din partea aliaților europeni și a Canadei, amenințând că SUA nu vor oferi sprijin țărilor din Alianță care nu investesc un procent adecvat din PIB în apărare.

Iceland este singura națiune membră NATO care nu este direct influențată de cerințele președintelui Trump, întrucât nu dispune de o armată proprie și, prin urmare, nu este inclusă în statisticile NATO referitoare la cheltuielile pentru apărare.

Pentru prima dată, Germania a atins ținta de 2% din PIB stabilită în 2014, iar Polonia este singura țară din Alianță care a depășit 3,5% din PIB în cheltuielile pentru apărare.

Această țintă de 2% din PIB pentru cheltuieli de apărare a fost adoptată prima dată de statele NATO în 2006, dar criza financiară globală din 2008 a afectat semnificativ aceste planuri.

Ținta a fost reafirmată în 2014, în urma invaziei și anexării Crimeei de către Rusia, urmată de acțiuni ale separatiștilor pro-ruși din Donbas, care au generat conflictul armat din estul Ucrainei.