Sporul de stres pentru angajații bugetari din România poate atinge până la 25% din salariu, cu cea mai mare pondere în rândul unor categorii specifice
Unul dintre avantajele financiare pe care le primesc angajații bugetari din România este sporul de suprasolicitare neuropsihică, denumit simplu „spor de stres”.
Conform unui răspuns oferit de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, doar angajații din patru domenii ocupă funcții bugetare beneficiază de acest spor.
Procentul suplimentului variază între 10% și 25% din salariul de bază, în funcție de categoria de personal.
Categoriile de personal care primesc sporul de stres sunt stabilite prin Legea-cadru 153/2017:
Bugetarii vor primi sporuri de 12,4 miliarde lei în 2024
În anul anterior, s-au acordat sporuri totale, din mai multe categorii, în valoare de 12,4 miliarde de lei, echivalentul a 2,4 miliarde euro, conform datelor furnizate de Ministerul Finanțelor.
„Conform centralizării datelor pentru anul 2024, s-au efectuat plăți la articolul 10.01.05 „Sporuri pentru condiții de muncă” în valoare de 7.862,9 milioane lei și la articolul 10.01.06 „Alte sporuri” în sumă de 4.556,9 milioane lei, totalizând 12.419,8 milioane lei”, a declarat Ministerul Finanțelor.
Aceste sporuri sunt distribuite celor 1,3 milioane de angajați ai statului, însă nu toți beneficiază de aceleași tipuri de sporuri.
Există diverse tipuri de sporuri, printre care spor de vechime, spor de antenă, spor de doctorat, spor de stres și spor de ecran. Conform surselor, există posibilități de reducere a unor sporuri, în special pentru proiectele cu fonduri UE sau pentru complexitatea muncii.
„Legislația actuală reglementează acordarea mai multor categorii de sporuri în funcție de condițiile de muncă, inclusiv sporuri pentru condiții periculoase sau dificile. Acestea sunt reflectate, la nivelul ordonatorului principal de credite, pe cele două tipuri de clasificație: „Sporuri pentru condiții de muncă” și „Alte sporuri””, a adăugat Ministerul Finanțelor.
