CSM a emis un aviz negativ cu privire la proiectul de lege privind pensiile speciale ale magistraților

În data de marți, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a decis să acorde un aviz negativ proiectului de lege aflat în dezbatere în Camera Deputaților, referitor la modificarea pensiilor magistraților.

Acest proiect, inițiat de liderii coaliției guvernamentale, preconizează că, începând cu 1 ianuarie 2026, judecătorii, procurorii, membri ai Curții Constituționale, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și CCR, precum și personalul specializat juridic, vor putea beneficia de pensie de serviciu dacă îndeplinesc o vechime de cel puțin 25 de ani în aceste funcții și o vârstă minimă de 48 de ani.

În plus, se propune ca vârsta de pensionare pentru magistrați să fie ajustată treptat, ajungând la 65 de ani până în 2045.

Obiecțiile formulate de CSM

CSM a explicat motivele avizului negativ într-un comunicat de presă emis marți. Unul dintre principalele motive invocate este Legea 282/2023, care va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2024 și care modifică condițiile de pensionare pentru magistrați.

Legea prevede o creștere a vârstei de pensionare la 60 de ani, o vechime de 25 de ani exclusiv în funcțiile de judecător, procuror, magistrat-asistent și personal de specialitate juridică asimilat, eliminând vechimile din alte funcții juridice prevăzute în legislația anterioară. De asemenea, se va aplica o bază de calcul de 80% din venitul brut realizat în ultimele 48 de luni și se va plafona pensia la venitul net. Vârsta de pensionare va crește treptat până la 60 de ani, iar va exista o perioadă de tranziție de maximum 5 ani pentru valorificarea vechimii în alte funcții juridice.

CSM subliniază că introducerea unei noi legi, la doar un an după modificările anterioare, afectează stabilitatea cadrului normativ și impactează resursele umane în sistemul judiciar, atât cantitativ, cât și calitativ.

În perioada 2021-2023 s-au înregistrat pensionări masive ale magistraților (aproximativ 1.000 de judecători din 4.000 de funcții și 560 de procurori din 2.250 de funcții), context ce a fost marcat de instabilitate legislativă similară.

CSM avertizează că magistrații care îndeplinesc acum condițiile de pensionare vor părăsi sistemul în cazul adoptării proiectului de lege.

„În prezent, 75,45% dintre judecătorii Instanței Supreme îndeplinesc condițiile de pensionare, iar la curțile de apel această cifră este de 23,92%. În plus, 11,61% dintre judecătorii de tribunal și 3,3% dintre judecătorii de la judecătorii sunt în aceeași situație. De asemenea, 17,26% dintre procurorii de la PICCJ, DNA și DIICOT îndeplinesc aceste condiții, iar în curțile de apel procentul este de 19,81%, la tribunale de 11,27%, iar la judecătorii de 3,71%”, se menționează în comunicatul CSM, care a evidențiat că aceste procente vor continua să crească până la sfârșitul anului.

O nouă legislație ar încălca principiul securității juridice și ar genera discriminări între diferite generații de magistrați, având în vedere că acestea ar avea regimuri de pensionare distincte.

„CSM subliniază că reducerea cuantumului pensiei la 65% din venitul realizat în ultimele 48 de luni de activitate, comparativ cu 80% în prezent, contravine flagrant jurisprudenței Curții Constituționale, care a stabilit că legiuitorul trebuie să respecte principiul independenței justiției, prin asigurarea unor venituri din pensii corespunzătoare celor obținute în timpul activității”, se arată în comunicat.

Guvernul între provocările externe și CCR

Comisia Europeană a suspendat o plată de 230.000.000 de euro de la PNRR deoarece autoritățile de la București nu au îndeplinit jalonul 215 din reforma pensiilor speciale.

Premierul Marcel Ciolacu a declarat în martie 2025, pe Antena 3, că Guvernul are câteva opțiuni pentru a aborda problema cheltuielilor cu pensiile speciale.

Curtea Constituțională, în motivarea deciziei sale de neconstituționalitate pentru impozitarea progresivă a pensiilor speciale din decembrie anul trecut, a afirmat că actul normativ „creează premisele pentru ca pensia aflată în plată să fie constant supusă recalculării anuale”. Astfel, se va aplica o cota de impozit de 10% pentru fiecare sursă de venit impozabil.

• „Curtea a constatat că modalitatea de calcul a impozitului, care se bazează pe părțile contributivă și necontributivă ale pensiilor, precum și pe doi indicatori variabili [câștigul mediu salarial brut și net], nu precizează clar modalitatea de calcul a contribuției, ceea ce induce încălcarea prevederilor art.1 alin.(5) din Constituție”, a comunicat CCR pe 19 decembrie 2024.

Documentul menționează că „raportarea la aceiași indicatori se păstrează și pentru pensiile care au doar componentă necontributivă, precum pensiile militare.”

• „Deoarece indicatorii utilizați în formula de calcul nu sunt constanți și se stabilesc anual, în funcție de aprobarea legii bugetului asigurărilor sociale, norma legislativă criticată creează condiții pentru ca pensiile aflate în plată să fie constant revizuite și recalibrate anual, raportându-se la noile valori ale câștigului mediu salarial brut și net, ceea ce contravine prevederilor art.1 alin.(3) și (5), precum și art.15 alin.(2) din Constituția României”, a adăugat CCR.