Cum pot părinții să distingă între gripă și răceală la copii: ghid de recunoaștere a debutului bolii!

Gripa este o infecție virală comună și severă care afectează, în special, tractul respirator în sezonul rece. Aceasta poate prezenta riscuri mai mari pentru copii decât răceala obișnuită, numită medical viroză. Copiii cu vârsta sub 5 ani, în mod special cei sub 2 ani, precum și cei care suferă de afecțiuni cronice, sunt expuși unui risc crescut de a dezvolta complicații severe în urma infecției cu gripă. Vom explora modalitățile prin care părinții pot identifica diferențele dintre gripă și răceală, metodele de prevenție recomandate de specialiști și momentele în care este necesară consultarea unui medic.

Diferențele între gripă și răceală: importanța temperaturii și a debutului simptomelor

Gripa este o infecție virală care afectează în principal tractul respirator și se transmite rapid prin picăturile de salivă contaminate prin tuse, strănut sau vorbire, și prin contactul cu suprafețe infectate. Spre deosebire de răceală, care apare treptat, gripa debutează brusc și este însoțită de simptome severe, precum febră mare (38,5 – 39 °C) ce poate dura 3-5 zile, frisoane, dureri musculare și articulare, dureri de cap, tuse persistentă și stare generală de rău. Simptomele gripale pot persista între 7 și 10 zile.

Pentru copiii mici, pot apărea și simptome adiționale, cum ar fi dureri abdominale, diaree, vărsături și iritabilitate. La sugari, simptomele clasice pot fi mai puțin evidente, prezentându-se mai degrabă sub formă de letargie și dificultăți la alimentație. Este recomandat să se solicite asistență medicală imediată la primele semne de boală în cazul sugarilor și copiilor mici, dar și pentru copiii mai mari cu probleme de sănătate preexistente (de exemplu, diabet, astm, afecțiuni respiratorii sau cardiace congenitale). Monitorizarea atentă și intervenția timpurie sunt esențiale pentru a minimiza riscul de complicații.

În contrapartidă, răceala se manifestă într-un mod mai ușor, cu simptome care se dezvoltă lent. Aceasta se manifestă prin nas înfundat sau secreții nazale abundente, febră ușoară (maximum 38 °C), dureri în gât și tuse de intensitate moderată.

Simptomele COVID-19: asemănări cu gripa

Pandemia COVID-19 a subliniat importanța de a face distincția între gripă și COVID-19, ambele fiind boli respiratorii contagioase care circulă pe cale aeriană. În 2024, simptomele COVID-19 pot varia de la forme ușoare la severe, incluzând febră, frisoane, tuse, dificultăți respiratorii, oboseală, dureri musculare și de cap, congestie nazală, durere în gât, pierderea gustului sau mirosului, greață, vărsături și diaree. Acestea pot apărea în termen de 2-14 zile de la expunerea la virus și, în unele cazuri, pot persista mai mult timp, cunoscute sub denumirea de „long COVID”.

Copiii pot manifesta simptome similare, însă de obicei acestea sunt mai ușoare comparativ cu cele ale adulților. Totuși, oboseala, durerile de cap și febra rămân frecvent întâlnite. La copiii vulnerabili, cu afecțiuni cronice sau probleme preexistente, COVID-19 poate duce la complicații severe, inclusiv dificultăți respiratorii.

Posibile complicații ale gripei

Gripa poate fi mai gravă decât răceala pentru copii, iar cei din grupurile de risc, în special cei sub 5 ani, necesită îngrijiri medicale.

Printre complicațiile posibile ale gripei în rândul copiilor se numără:

• Pneumonie: infecție a plămânilor care se manifestă prin febră, tuse, dificultăți la respirație și disconfort general. Constientizarea simptomelor este vitală, iar vaccinarea pneumococică poate oferi protecție împotriva acestor infecții.
• Deshidratare: apărarea organismului tinde să slăbească atunci când pierderile de lichide depășesc aportul. Simptomele includ apatie, gura uscată și bătăi de inimă accelerate. Rehidratarea este esențială, mai ales în cazurile severe.
• Agravarea bolilor cronice: pot apărea complicații severe, cum ar fi cele cardiace sau respiratorii;
• Disfuncții cerebrale, infecții ale sinusurilor și urechilor: aceste probleme se pot dezvolta din cauza secrețiilor excesive și pot necesita tratamente specifice.

Semne de alarmă care necesită asistență medicală

Părinții trebuie să fie atenți și să caute asistență medicală imediată în cazul apariției următoarelor simptome pentru copiii lor, în special pentru cei din grupurile de risc:

• dificultăți de respirație;
• respirație rapidă sau șuierătoare;
• persistența febrei mai mult de 5 zile sau reapariția acesteia;
• stare generală alterată, somnolență;
• convulsii febrile;
• vărsături repetate, diaree care poate cauza deshidratare (semne de deshidratare include lipsa urinei timp de 8 ore, buze uscate, ochi încercănați);
• dureri musculare care împiedică copilul să meargă;
• refuzul de a lua medicamente.

Strategii de prevenire a gripei: vaccinare și tratamente antivirale

Gripa se răspândește cu ușurință, așa că este important să se evite locurile aglomerate sau, dacă nu se poate, purtarea măștilor de protecție poate reduce riscul de infecție. Spălarea frecventă a mâinilor, acoperirea gurii și nasului la strănut, precum și utilizarea șervețelelor de unică folosință pentru curățarea nasului sunt măsuri simple dar eficiente. O bună ventilație a spațiilor închise poate ajuta la prevenirea răspândirii virusurilor.

Pe lângă aceste precauții, vaccinarea antigripală rămâne cea mai eficientă metodă de prevenție. Vaccinurile sunt disponibile gratuit pentru copii cu vârste între 6 luni și 19 ani, gravide și adulți cu afecțiuni preexistente. Administrarea rapidă a tratamentului antiviral poate, de asemenea, să ajute în prevenirea complicațiilor, mai ales la copiii și adulții cu risc crescut, conform recomandărilor autorităților de sănătate.

Sursa foto: Dreamstime.com