Descoperirea a două noi specii de dinozauri în România: „Uriash kadici” și impactul lor asupra percepției evoluției locale
Un grup de cercetători internaționali, incluzând experți de la Universitatea din București, Museum für Naturkunde din Berlin și University College London, a anunțat recente descoperiri deosebite în Bazinul Hațeg din Transilvania, conform unui comunicat de presă al Universității din București.
Cele două specii nou identificat, denumite Petrustitan hungaricus și Uriash kadici, au crescut numărul speciilor de sauropode din Europa de la sfârșitul Cretacicului, la aproximativ 70 de milioane de ani, la 11. Acest număr era de doar cinci acum cincisprezece ani.
Articolul publicat în revista Journal of Systematic Palaeontology descrie aceste două specii și mediul în care s-ar fi dezvoltat în Bazinul Hațeg. De asemenea, cercetarea pune sub semnul întrebării concepția anterioară despre nanismul insular, un proces ce a dus la formarea dinozaurilor de dimensiuni reduse în această regiune.
Un giganțiu între dinozaurii pitici
Petrustitan hungaricus este clasificată ca un dinozaur de dimensiuni reduse, având dimensiuni asemănătoare cu Magyarosaurus dacus. În contrast, Uriash kadici se remarcă prin dimensiuni impresionante.
Specialiștii estimează, pe baza fosilelor, că Uriash kadici atingea o lungime de aproximativ zece metri și avea o greutate de aproape opt tone, ceea ce îl făcea un veritabil gigant într-o lume populată majoritar de dinozauri de dimensiuni mici, cu lungimi medii de aproximativ 2,5 metri și o greutate sub o tonă.
„Diversitatea uimitoare a speciilor de sauropode într-o regiune geografică restrânsă precum Bazinul Hațeg, care era dominat de insule în acea epocă, este cu adevărat impresionantă. Astfel, specii de dimensiuni radical diferite coexistau într-o arie limitată, oferind o viziune fascinantă asupra mediului propice coexistenței atâtor specii distincte”, afirmă dr. Verónica Díez Díaz, coordonatorul studiului.
Până în prezent, se credea că dinozaurii din Bazinul Hațeg s-au adaptat la un mediu restrâns prin micșorarea dimensiunilor lor, un fenomen denumit nanism insular. Totuși, descoperirea speciei Uriash aduce noi perspective despre această situație.
„Evoluția locală a sauropodelor s-a dovedit a fi mult mai complexă decât se anticipase. Avem astfel dovezi că nu toți dinozaurii au suferit o reducere a dimensiunilor,” a subliniat Conf. Univ. Zoltán Csiki-Sava de la Universitatea din București.
Bazinul Hațeg: o lume mai conectată decât se credea inițial
Studiul evidențiază și legăturile dintre dinozaurii europeni și cei din alte regiuni, precum Africa, Asia și America de Sud.
„Variabilitatea biologică putea fi influențată de formarea unor punți de pământ temporare între Europa, Africa și Asia, coincide cu perioadele de scădere a nivelului oceanelor. Este fascinant să ne imaginăm că unii dinozauri ar fi putut înota în Europa pe distanțe de până la 500 de kilometri”, explică Paul Upchurch, cercetător și cadru didactic la University College London, coautor al studiului.
Specialiștii sugerează că anumite specii ar fi putut evolua local, în timp ce altele ar putea fi considerate „imigranți” recent veniți. Totuși, un răspuns clar la această problemă rămâne dificil de formulat în prezent.
„Deși această cercetare a îmbunătățit semnificativ înțelegerea faunei de titanozauri din Europa din perioada Cretacicului târziu, suntem într-un stadiu incipient al acestei explorări. Noile situri sunt descoperite frecvent, contribuind cu material nou pentru investigații. Sunt încredințată că Europa va continua să ne surprindă în domeniul paleontologiei Cretacicului târziu în anii care vin”, a conchis dr. Verónica Díez Díaz.
