Dezinformare sau ignoranță în legătură cu o descoperire arheologică la granița României?

Un set de artefacte paleolitice, descoperit în anii '70 în vestul Ucrainei, la Korolevo, aproape de frontiera cu România, a fost recent datat de o echipă internațională de specialiști din Cehia, Ucraina, Germania, Africa de Sud și Danemarca, conform unei publicații din revista Nature. Vârsta acestor obiecte a fost estimată la 1,42 +/- 0,10 milioane de ani.

Deși descoperirea este cu adevărat remarcabilă, controversa apare în legătură cu interpretările datelor și explicațiile formulate atât de autorii studiului, cât și de un comentariu al jurnalistei de știință elvețiene, Giorgia Guglielmi, publicat în aceeași revistă.

Aceștia afirmă că avem dovada celei mai vechi ocupații umane în Europa, prin cele mai vechi urme de acest fel, precum și cea mai veche dovadă a migrației lui Homo erectus/Home ergaster spre Europa pe o rută situată la nordul Mării Negre. Jurnalista elvețiană susține că în Europa cele mai vechi dovezi ale prezenței umane sunt provenite din Spania și Franța, datând de acum 1,1 – 1,2 milioane de ani.

Respectiv, deși apreciem contribuțiile celor implicați în studiu, precum și pe cele ale lui Giorgia Guglielmi, informațiile prezentate sunt departe de a fi corecte. Dovezile prezenței hominizilor arhaici în Europa sunt documentate mult mai devreme decât datele indicate.

De exemplu, în Peninsula Iberică, siturile Barranco León și Fuente Nueva 3 au fost datate la aproximativ 1,3 milioane de ani, iar în Italia, situl Pirro Nord la circa 1,5 milioane de ani, iar în sudul Franței, situl Chilhac 3 atinge vârsta de 1,9 milioane de ani. Astfel, dovezile existenței comunităților umane care preced intervalul de 1,55 milioane de ani sunt bine stabilite în Europa.

Dacă ne îndreptăm atenția spre granița României, la descoperirile din peștera Kozarnica, din nord-vestul Bulgariei, săpăturile realizate în anii '80 și '90 sub îndrumarea profesorului Nikolai Sirakov au relevat nu doar dovezi litice, ci și un molar uman, toate datând între 1,4 și 1,6 milioane de ani.

De asemenea, în zona estică a Mării Negre, se găsesc multe descoperiri ce atestă prezența hominizilor arhaici (de exemplu, celebrele cranii de la Dmanisi, Georgia) și urme ale ocupației repetitive în intervalul 1,85 - 1,78 milioane de ani. Aceste date, coroborate cu descoperirile din vestul Europei, sugerează tentative de colonizare a Europei care sunt cu mult mai vechi decât informațiile oferite de autorii studiului și de Giorgia Guglielmi.

Așadar, revenind la studiul din Nature, descoperirea de la Korolevo este de maximă importanță, mai ales pentru că, așa cum recunosc și autorii studiului, contribuie la completarea unui mare puzzle. This aspect este puțin cunoscut, având în vedere că astfel de descoperiri sunt rare în Europa.

Discutând despre cele mai vechi urme ale prezenței umane în Europa sau despre o eventuală migrație dinspre est spre vest a hominizilor arhaici, acestea sunt chestiuni distincte.

Bibliografie:

• Arzarello M., Peretto C., Moncel M. H., 2015, The Pirro Nord site (Apricena, Fg, Southern Italy) in the context of the first European peopling: Convergences and divergences, Quaternary International, vol. 389, p. 255-263

• Moyano I. T., Barsky D., Cauche D., Celiberti V., Grégoire S., Lebegue F., Moncele M. H., De Lumley H., 2011, The archaic stone tool industry from Barranco León and Fuente Nueva 3,(Orce, Spain): Evidence of the earliest hominin presence in southern Europe, Quaternary International, nr. 243, p. 80-91

• Ferring D., Oms O., Agusti J., Lordkipanidza D., 2011, Earliest human occupations at Dmanisi (Georgian Caucasus) dated to 1.85–1.78 Ma, PNAS, vol. 108 (26), p. 10.432 – 10.436

• Sirakov N. et all., 2013, An ancient continuous human presence in the Balkans and the beginnings of human settlement in western Eurasia: A Lower Pleistocene example of the Lower Palaeolithic levels in Kozarnika cave (North-western Bulgaria), Quaternary International, DOI:10.1016/j.quaint.2010.02.023

• Boivin P. et all., 2010, Geological setting of the lower Pleistocene fossil deposits of Chilhac (Haute-Loire, France), Quaternary International, Vol. 223–224, p. 107-115