Diferența de temperatură de 7 grade Celsius între două locații din București pe 24 octombrie / De ce apar aceste variații?

duminică, 27 octombrie 2024, 16:08•

Bucuresti (foto Vlad Barza)

Diferența de temperatură dintre cele mai reci și cele mai calde locații din București poate ajunge chiar și la 8 grade Celsius, iar prognozele indică o creștere a temperaturilor maxime și a nopților călduroase în timpul verii. Care sunt cauzele acestor variante? De ce în timpul zilei diferențele sunt mai reduse? Cum se compară datele de la cele două stații meteo principale?

Diferențele de temperatură sunt mai accentuate noaptea în orașe

Analizând hărțile ANM, observăm diferențe semnificative între stațiile meteo Filaret și Băneasa, uneori de 4-5 grade Celsius sau chiar mai mult.

Exemplul recent este din dimineața zilei de 24 octombrie, când Filaret a înregistrat 11 grade Celsius la ora 8, în timp ce la Băneasa temperaturile erau de +4,4 C (în condiții de ceață), ceea ce indică o variație de aproape 7 grade.

Aceste valori ilustrează impactul construcțiilor și al zonelor betonate asupra climei urbane, comparativ cu zonele cu mai multe spații verzi.

În unele cazuri, diferența de temperatură poate ajunge la 8 grade C, cum ar fi între parcul Herăstrău și zonele industriale sau cartierele dens populate, a explicat Sorin Cheval, cercetător ştiinţific la Administrația Națională de Meteorologie.

Creșterea numărului de construcții duce la creșterea temperaturilor. Zona Universitate este considerată una dintre cele mai calde din București, însă cele mai ridicate temperaturi nu se întâlnesc întotdeauna în centrul orașului, ci pot apărea și în cartiere.

Variațiile de temperatură sunt mai mari noaptea decât ziua, deoarece orașul se răcește mai greu decât zonele verzi din jur, ceea ce rezultă într-o vreme mai caldă în oraș, conform specialistului de la ANM.

„Rămânem cu patru anotimpuri”, dar lungimea lor se modifică

Nu ar trebui să ne lăsăm influențați de teoriile care sugerează dispariția unui anotimp în România: aceasta nu se va întâmpla, chiar dacă verile devin din ce în ce mai lungi iar iernile mai calde, cu mai multe precipitații, dar fără zăpadă, reafirmă expertul.

Conform lui Sorin Cheval, clima va rămâne temperat continentală în următoarele decenii, iar vom continua să avem patru anotimpuri, însă diferențele de lungime vor fi observabile, unele anotimpuri fiind mai scurte și altele mai extinse.

Este cert că orașele devin mai calde și mai uscate decât regiunile rurale, ceea ce are ca rezultat perioade mai dificile în verile extreme, precum cea din acest an, conform cercetătorului.

Număr insuficient de stații meteo pentru București

Bucureștiul dispune de doar trei stații meteo (Băneasa, Filaret și Afumați), un număr redus având în vedere dimensiunea orașului. Totuși, sursele de date din satelit din ultimele 10-15 ani compensează această lacună. La Filaret, temperaturile minime nocturne sunt mai mari comparativ cu Băneasa, iar vara, diferențele pot atinge 5 grade Celsius.

Chiar și în toamnă se pot observa diferențe de 3-4 grade Celsius în favoarea Filaretului, așa cum s-a demonstrat în jurul datei de 20 octombrie, când la Băneasa s-au înregistrat minime de -1,5 C, iar la Filaret +2,5 C. Dacă am avea zece stații meteo în București, diferențele ar fi semnificativ mai mari decât 5 grade C.

În orele de prânz, diferențele dintre cele două stații principale sunt semnificativ mai mici, de obicei sub un grad Celsius, existând zile în care Băneasa înregistrează temperaturi maxime mai ridicate decât Filaret. De exemplu, în septembrie, media maximelor zilnice a fost de +28,2 C la Filaret și +27,1 C la Băneasa.

De asemenea, Băneasa deține recorduri absolute lunare pentru București, inclusiv cel de căldură pentru luna ianuarie, cu +20,9 C în prima lună din 2023, în timp ce Filaret a înregistrat 20,4 C.

Recordul de la Băneasa a crescut cu 3,8 grade Celsius față de precedentul, ceea ce este considerat o mare variație, de obicei depășirile sunt cu sub 0,5 C. De asemenea, stația de Băneasa deține recordurile pentru lunile martie și mai, cu valori superioare celei de la Filaret.

Pe 10 februarie 1929, una dintre cele mai reci nopți din istoria Bucureștiului a înregistrat o diferență de aproape cinci grade: -29 C la Băneasa, față de -24,2 C la Filaret.

Temperaturi maxime în continuă creștere

Sorin Cheval a redactat un capitol din raportul „Starea Climei” referitor la clima urbană, menționând că zonele urbane sunt mai calde și mai uscate comparativ cu cele rurale și că efectele insulei de căldură sunt mai pronunțate în orașele mari.

Se preconizează că temperaturile maxime și minime vor crește, în medie, cu cel puțin 0.5 grade C, iar în unele orașe din Oltenia, Muntenia și Dobrogea vor depăși 1 grad C în comparație cu perioada de referință.

Urbanizarea tot mai accentuată va aduce cu sine riscuri termice sporite, iar dezvoltarea orașului trebuie să țină cont de aceste aspecte, potrivit raportului. Strategiile de adaptare la schimbările climatice trebuie implementate.

Este important să subliniem că urbanizarea intensifică efectele schimbărilor climatice. Orașele devin mai calde și mai uscate în comparație cu regiunile rurale, acest fenomen fiind cunoscut ca insula de căldură urbană. Ideal ar fi să existe mai multe spații verzi și să se construiască în mod sustenabil, dar aceste aspecte sunt dificile de realizat în practică.

Climatologii vorbesc despre „insula de căldură a orașului”, care rezultă din mai mulți factori – materialele utilizate la construcție și dispunerea clădirilor – ce conduc la creșterea temperaturii în orașe. Aceasta se resimte atât ziua, cât și noaptea. Detalii privind temperaturile excepțional de ridicate din București pot fi găsite în diverse studii.

În timpul valurilor de căldură, minimele nocturne pot depăși 26 C în zonele de deal din vest, 23 C în Muntenia și lunca Dunării, și 17-18 C la altitudini de 500-1000 metri.