Este „mișcarea woke” o nouă religie? Conceptele care intensifică tensiunile în era lui Musk și Trump

În România, susținătorii lui Călin Georgescu protestează împotriva „globalismului”, în contextul în care Curtea Constituțională a invalidat alegerile prezidențiale câștigate de un candidat cu viziuni anti-occidentale și extremiste. Occidentul pare să se pregătească pentru o transformare semnificativă. Recent, a apărut în România o carte relevantă.

„Religia Woke”, lucrarea filozofului francez Jean – Francois Braunstein, nu a putut fi tradusă într-un astfel de context mai potrivit, alimentând astfel o societate deja tensionată.

Conceptul de „corectitudine politică” s-a dovedit a fi un adversar eficient pentru miliardarii din tehnologie. Figuri ca Mark Zuckerberg sau Elon Musk își unesc forțele în spatele lui Trump, care se pregătește să revină la Casa Albă.

Musk își exprimă susținerea pentru partidul de extremă dreapta AfD din Germania, iar Zuckerberg vrea să elimine programul de verificare a faptelor de pe Facebook, pe care îl consideră o formă de cenzură politică – ceea ce înseamnă, în termeni liberi, că a fost „prea woke”.

În plus, contextul în care se află Ucraina în fața amenințării din partea Rusiei completează un tablou despre o lume în criză.

Subtitlul lucrării lui Jean-Francois Braunstein subliniază că „Occidentul a căzut pradă unei mișcări iraționale”. Cartea, scrisă în 2022, a fost abia recent publicată în România. „Religia Woke” a fost editată de Humanitas.

Temele abordate în această carte nu sunt deloc noi și au fost discutate și în România în ultima vreme. Voi prezenta pe scurt cele mai esențiale idei, completând cu observațiile mele.

Gen și clasa privilegiată

Braunstein pune un accent deosebit pe „teoria de gen”, pe care o consideră figura centrală a „religiei woke”.

Acesta afirmă că „persoanele transsexuale vor deveni noii eroi ai societății” și că „tot mai mulți copii și adolescenți cad pradă acestei promisiuni trans”, arătând cum în societățile occidentale copiii sunt învățați să-și aleagă identitatea sexuală. El avertizează că „o simplă ezitare în privința identității sexuale îi va face să realizeze că sunt trans”.

După cum se menționează, „teoria de gen” susține că există o distincție între sex și gen, ceea ce înseamnă că cineva poate fi bărbat biologic, dar femeie din punct de vedere psihologic. Această idee este atacată de conservatori la nivel global și reprezintă o temă centrală a propagandei ruse împotriva Occidentului.

Braunstein oferă și exemple relevante, cum ar fi propunerea bugetară din SUA pe 2022, în care termenul „mame” a fost înlocuit cu „persoane care nasc”, sugerând astfel că orice individ ar putea naște, inclusiv bărbații.

De asemenea, adepții woke sunt parte dintr-o clasă privilegiată, un alt aspect discutat în carte.

Profesorul observă că cei mai zeloși susținători ai mișcării woke provin din universități de elită, cum ar fi cele din Ivy League. Aceste instituții percep taxe de școlarizare extrem de ridicate, în jur de 100.000 de dolari anual, iar unele facilitează accesul prin burse.

Braunstein subliniază că, în trecut, americanii din clasa superioară își afișau statutul prin bunuri de lux, iar acum, pe măsură ce acestea devin accesibile, elitele caută alte modalități de a-și exprima statutul, adoptând credințe considerate „de lux”. Critica sa se extinde și la ideea de subfinanțare a poliției, apărută recent, în urma incidentului tragic cu George Floyd.

El adaugă că un astfel de sprijin poate proveni doar din partea celor care locuiesc în zone privilegiate, au acces la securitate privată și nu se folosesc de transportul public. Sondajele arată că cei care se confruntă cu violența urbană nu susțin această idee.

Viziune limitată

Ca observație personală, cred că autorul ar trebui să recunoască că perspectiva sa este limitată la Occident. S-ar putea crede că teoria de gen este o inovație locală, dacă nu s-ar analiza și datele globale.

Într-un clasament al țărilor conform procentului de persoane care se identifică drept transgender, non-binar sau gender fluid, Thailanda se află pe locul doi, după Elveția, cu 5%.

Această realitate poate fi observată de oricine a vizitat Thailanda, o țară condusă de un rege conservator și care a trecut prin dictaturi militare. Terenul thailandez nu pare să fie „woke”.

Nu am găsit studii care să explice de ce în Thailanda și în general în Asia de Sud-Est se întâlnesc atâtea persoane trans, dar este evident că aceasta nu rezultă doar din idei venite din universitățile occidentale.

Fragilitatea tinerilor

Cartea lui Braunstein conține și informații care sugerează explicații pentru valul conservator ce acoperă Occidentul, inclusiv România.

În SUA, numărul terapeuților a depășit cel al bibliotecarilor, pompierilor și poștașilor, existând de două ori mai mulți terapeuți decât dentiști sau farmaciști. În Marea Britanie, specialiștii în sănătate mintală s-au cvadruplat, observație cuprinsă în lucrare.

Braunstein folosește termenul „snow-flakes” pentru a descrie tinerii din ziua de azi, care aspiră să fie vulnerabili și considerați victime.

Poate tinerii ar trebui să fie expuși unor experiențe cu un grad mai mare de provocare pentru a aborda această „dramă” dintr-o perspectivă diferită.

La fragilitatea tineretului occidental, autorul contrapune exemplul supraviețuitorilor tsunamiului din Oceanul Indian din 2004, care au refuzat ajutorul psihologilor.

Știința tradițională vs. știința indigenă

Braunstein aduce în discuție multiple intervenții ale culturii woke în domeniul științei, inclusiv reacțiile create de un program numit „Spre o predare echitabilă a matematicii”, destinat colegiilor, finanțat de Fundația Bill și Melinda Gates.

Acest program consideră că „supremația albilor” se manifestă prin accentul pe corectitudinea răspunsului în matematică, provocând astfel o reacție de refuz la standardele educației.

Un alt caz relevant este decizia din 2021 a guvernului Noii Zeelande de a preda cunoștințele indigene maori pe picior de egalitate cu știința tradițională în rândul studenților.

„Ma-tauranga” include referiri la zeități și mituri, stârnind controverse între profesori despre validitatea științei maori comparativ cu cea occidentală.

Controversele woke și tradiționale

Este o discuție deschisă cu privire la validitatea sistemului de idei promovat de Jean-Francois Braunstein. De asemenea, se poate discuta dacă este corect să consideri o mișcare socială drept „religie”, bazându-te pe exemple din întreaga lume.

Fiecare epocă a avut excesele sale, dar de obicei acestea au avut un scop nobil. Fără dorința de a combate nedreptățile istoriei, ar fi imposibil să înțelegem critica adusă figurilor istorice.

Chiar dacă unii consideră mișcarea woke ca pe o formă de „totalitarism”, este important să se recognize că aceasta nu se compară cu formele tradiționale de totalitarism. Așa cum menționează și matematicianul Klainerman, critica nu se bazează pe o reprimare fizică directă, ci pe sancțiuni sociale și obligativitatea conformării.

Cartea „Religia woke” a lui Jean-Francois Braunstein este probabil doar una dintre numeroasele publicații pe această temă care vor apărea în viitorul apropiat, subiectul fiind extrem de relevant, mai ales în contextul discuțiilor contemporane.