Factori de risc mai puțin evidenți pentru sănătatea inimii, dincolo de fumat și alimentație

Discuțiile legate de bolile de inimă sunt frecvent legate de obiceiuri alimentare nesănătoase și fumat. Totuși, există și alți factori, mai puțin cunoscuți, care pot influența sănătatea cardiovasculară. De exemplu, constipația, mai ales în combinație cu hipertensiunea arterială, crește riscul de infarct de aproape trei ori, conform unor studii recente. De asemenea, depresia și predispoziția genetică pot avea un impact semnificativ asupra sănătății inimii.

Cercetătorii au descoperit o legătură între microbiomul intestinal și sănătatea cardiovasculară, ceea ce i-a determinat să investigheze modul în care constipația ar putea influența această conexiune.

Un studiu realizat în 2023 a evidențiat asocierea dintre constipație și fibrilația atrială, cel mai frecvent tip de aritmie. Totuși, la început nu s-a găsit o legătură directă între constipație și alte afecțiuni precum insuficiența cardiacă, accidentul vascular cerebral sau bolile coronariene.

Într-o altă cercetare din același an, s-a observat că pacienții de peste 60 de ani spitalizați, care prezentau simultan constipație și hipertensiune arterială, aveau un risc crescut de evenimente cardiovasculare.

Astfel, au început o investigație detaliată a relației între constipație și afecțiunile cardiace. Studiul recent publicat în American Journal of Physiology-Heart and Circulatory Physiology a analizat datele a peste 400.000 de persoane cu vârste cuprinse între 40 și 69 de ani.

Constipația crește riscul de infarct de aproape trei ori

Rezultatele studiului arată că indivizii care suferă de constipație au un risc de două până la trei ori mai mare de a suferi un infarct sau un accident vascular cerebral comparativ cu cei cu obiceiuri intestinale normale. De asemenea, constipația în cazul pacienților cu hipertensiune arterială crește riscul de evenimente cardiace cu aproximativ 1,7 ori.

Cercetătorii au luat în considerare factori precum vârsta, sexul, indicele de masă corporală, fumatul și alte afecțiuni preexistente pentru a ajunge la aceste concluzii.

Dr. Francine Marques, autorul studiului, a declarat că legătura dintre constipație și sănătatea inimii poate fi determinată de influențele microbiomului intestinal asupra inflamației. De asemenea, o alimentație bogată în fibre îmbunătățește funcția intestinală, prevenind constipația și ajutând la menținerea tensiunii arteriale în limite sănătoase, reducând astfel riscul bolilor cardiovasculare.

Cercetătorii au descoperit o suprapunere semnificativă între factorii genetici care contribuie la constipație și cei care cresc riscul de boli cardiovasculare. Între 21% și 27% dintre acești factori sunt comuni, ceea ce poate explica asocierea dintre constipație și problemele cardiovasculare. Aceasta sugerează că genele pot influența sistemul nervos autonom, afectând funcțiile esențiale, inclusiv circulația sângelui și activitatea intestinală.

O altă ipoteză este că efortul depus în timpul defecației poate duce la creșteri temporare ale tensiunii arteriale, care, pe termen lung, pot provoca evenimente cardiovasculare.

Studiul are unele limitări, inclusiv faptul că participanții au fost exclusiv de origine europeană, iar unele date au fost auto-raportate, ceea ce poate afecta acuratețea. De asemenea, definiția constipației a fost vagă: „Oamenii au folosit laxative zilnic sau doar ocazional, o dată pe lună?”

Depresia și stresul contribuie la creșterea tensiunii arteriale

Depresia reprezintă un alt factor de risc cardiovascular semnificativ, dar mai puțin evident. Persoanele care suferă de depresie au o predispoziție mai mare la dezvoltarea bolilor de inimă. Studiile sugerează că stările prelungite de tristețe și stres cresc tensiunea arterială și inflamația sistemică, ambele fiind riscuri majore pentru bolile cardiovasculare. De asemenea, depresia influențează comportamentele de zi cu zi, cum ar fi sedentarismul, alimentația nesănătoasă și chiar consumul de tutun sau alcool pentru gestionarea simptomelor.

Acest cerc vicios crește semnificativ riscul de a dezvolta boli de inimă. În plus, depresia poate agrava factorii de risc preexistenți, cum ar fi hipertensiunea arterială sau colesterolul ridicat, afectând astfel sănătatea cardiovasculară.

Problemele dentare afectează inima

Bacteriile care provoacă parodontoză, o afecțiune inflamatorie cronică a țesuturilor de susținere ale dinților, pot ajunge în circulația sanguină, provocând inflamații ale arterelor. Acest lucru poate duce la acumularea de grăsimi și la dezvoltarea aterosclerozei. Studiile arată că tratamentele pentru bolile gingivale pot contribui la reducerea proteinei C-reactive în sânge, un factor indicator al inflamației. Această măsurătoare, împreună cu analiza colesterolului, este folosită de medici pentru a prezice riscurile de evenimente cardiace, cum ar fi atacul de cord.

Alte afecțiuni care pot crește riscul cardiovascular

Condțitionarea altor afecțiuni cronice poate amplifica riscul de a dezvolta boli de inimă.

• Diabet: Persoanele cu diabet de tip 2 au un risc de două ori mai mare de a dezvolta boli cardiace sau accidente vasculare cerebrale comparativ cu cei fără diabet. Adulții cu diabetes pot suferi de infarct la o vârstă mai tânără;
• Boli renale: Cei diagnosticați cu afecțiuni renale prezintă, de asemenea, un risc crescut de boli cardiovasculare. Rinichii filtrează sângele, iar atunci când sunt afectați, deșeurile nocive, inclusiv colesterolul și acumulările de calciu, pot bloca arterele;
• Boli autoimune: Afecțiuni precum artrita reumatoidă, boala Crohn sau lupusul provoacă inflamație în organism, iar inflamația poate ajunge la inimă, afectând funcționarea vaselor de sânge. Persoanele cu boli autoimune au, de asemenea, factori de risc tradiționali pentru bolile cardiovasculare, cum ar fi diabetul și hipertensiunea arterială.

Factori de risc modificați

În România, se estimează că aproximativ 28% din decesele cauzate de bolile cardiace ischemice ar putea fi prevenite prin eliminarea următorilor factori de risc:

• Fumatul, inclusiv cel pasiv: substanțele chimice din fumul de țigară afectează arterele, accelerând ateroscleroza;
• Obezitatea: Persoanele obeze au un risc crescut de boli de inimă, fiind predispuse la hipertensiune, colesterol ridicat și diabet;
• Alimentația nesănătoasă: Dietele bogate în sare, zaharuri adăugate și grăsimi contribuie la obezitate, hipertensiune și colesterol crescut, crescând riscul bolilor de inimă;
• Stilul de viață sedentar: Lipsa activității fizice poate crește riscul bolilor de inimă, iar American Heart Association recomandă cel puțin 150 de minute de exercițiu moderat pe săptămână pentru reducerea acestui risc;
• Consumul excesiv de alcool: Poate determina creșterea tensiunii arteriale și slăbirea mușchiului cardiac;
• Insomniile: Somnul este esențial pentru energia de zi cu zi și sănătatea inimii. O lipsă de somn poate crește riscurile de hipertensiune arterială, diabet de tip 2 și obezitate, toți factori legați de boli de inimă;
• Gestionarea ineficientă a stresului: Aceasta poate duce la comportamente dăunătoare precum fumatul, consumul de alcool sau alimentația nesănătoasă, crescând astfel riscurile asociate cu hipertensiunea, obezitatea și colesterolul ridicat.

Predispoziție genetică la bolile de inimă

Dacă unul dintre părinți a suferit de afecțiuni cardiace, riscul de a dezvolta astfel de probleme poate crește. Expertții îi îndeamnă pe oameni să cunoască istoricul familial în ceea ce privește bolile de inimă, notând, de asemenea, vârsta la care au fost diagnosticați membrii familiei, pentru a putea monitoriza mai eficient factorii de risc împreună cu medicii.

Bolile de inimă pot apărea la orice vârstă, însă riscul crește odată cu înaintarea în vârstă. Cele mai multe decese cauzate de bolile de inimă se înregistrează la persoane cu vârsta de peste 65 de ani.

Atât bărbații, cât și femeile pot dezvolta afecțiuni cardiace, dar bărbații au o probabilitate mai mare de a suferi un infarct și întâmpină probleme cardiace mai devreme în viață decât femeile. Totuși, riscurile la femei cresc după menopauză, având o predispoziție mai mare de a muri mai devreme din cauza bolilor de inimă, în cazul în care dezvoltă o astfel de afecțiune.

Sursa foto: Dreamstime.com