Filosofia, o disciplină în declin în România, oferă beneficii semnificative adolescenților, conform unei cercetări efectuate pe 600.000 de tineri.

Cei care aleg filosofia la nivel universitar dezvoltă, în medie, o capacitate de reflecție mai pronunțată și o deschidere mentală mai largă decât colegii care nu au urmat această disciplină.

Un ansamblu de analize pe date provenite de la peste 600.000 de studenți americani arată că, față de colegii din alte domenii, studenții care au ales filosofia obțin rezultate mai bune la teste care măsoară claritatea, coerența și raționalitatea gândirii.

Se observă că beneficiile asociate filosofiei se reflectă în obiceiuri de gândire ale tinerilor, marcate de raționalitate, gândire critică și echilibru.

A studia filosofia înseamnă să explorezi întrebări fundamentale despre oameni și lumea în care trăim, iar în același timp să analizezi critic răspunsurile existente.

Cum sprijină filosofia competențele dobândite?

Competențele cultivate prin filosofia pot fi utile în fața unei lupte globale împotriva dezinformării, provocare ce afectează și România.

Un raport recent indică faptul că 90% dintre liceenii din mediul urban consideră dezinformarea o problemă în România, iar aproape jumătate dintre ei au redistribuit conținut pe care ulterior l-au aflat că era fals.

Este filosofia în continuare atractivă pentru tinerii din România?

Interesul pentru filosofia a scăzut în rândul studenților, iar explicația pare să pornească din sistemul educațional, unde disciplina a fost redusă drastic, potrivit profesorului Ciprian Mihali de la Universitatea Babeș-Bolyai.

El subliniază că, dacă învățământul ar adopta o tradiție solidă sau o forță educațională mai mare, am aprecia mai mult libertatea de gândire, autonomia personală și discernământul critic — valori promovate de filosofia.

De asemenea, el adaugă că mulți tineri atrași de filosofia au avut în liceu profesori deschiși ideilor sau lecturi remarcabile, factori care i-au motivat să aleagă acest domeniu.