Fostul președinte al CCR critică drastic reforma pensiilor magistraților, dar este convins că proiectul va trece de Curtea Constituțională, urmând să întâmpine opoziție în Parlament din cauza efectelor neașteptate.

Augustin Zegrean, fostul președinte al Curții Constituționale, califică modificările propuse pentru pensiile magistraților drept drastice, într-un dialog public.

Augustin Zegrean, care a condus CCR între 2010 și 2016, susține că nu există motive clare pentru ca proiectul să cadă în fața Curții, precizând că nu mai este în funcție și nu poate anticipa gândirea actualilor colegi.

Conform afirmațiilor sale, atâta vreme cât noul text nu prevede retroactivitatea, drepturile de până acum ale magistraților nu vor fi afectate, ceea ce face mai probabil ca inițiativa să treacă de Curtea Constituțională.

Potrivit biografiei, în perioada 1990–1992 Zegrean a activat ca senator PD, a deținut rolul de vicepreședinte al Comisiei juridice a Senatului și a fost membru al Comisiei responsabile de redactarea Constituției.

Proiectul ar putea rămâne blocat în Parlament, avertizează Zegrean: nu e corect să se lovească în judecători în mod repetat.

Proiectul ar putea rămâne în suspans în Parlament; Zegrean subliniază că înainte de a ajunge la CCR este nevoie de aprobarea Legislativului, iar acesta rămâne un obstacol semnificativ.

Zegrean precizează că există două etape: mai întâi Parlamentul, apoi Curtea; el privește posibilitatea parcurgerii acestei rute ca fiind decisivă.

Întrebat despre motivele pentru care proiectul ar putea fi respins în Parlament, el a comentat că reformele propuse sunt prea drastice și ar putea genera consecințe nedescoperite asupra sistemului de justiție.

Nu este corect să se arunce vina asupra magistraților pentru lipsa fondurilor; pensiile lor sunt finanțate în principal din bugetul de stat, iar bugetul poate să creadă fragilitatea necesară susținerii plății pentru sute sau mii de magistrați.

De ce nu sunt incluse pensiile judecătorilor CCR în reformă? Putem specula orice.

Documentul publicat recent nu include prevederi despre pensiile judecătorilor CCR; purtătoarea de cuvânt a Guvernului a explicat că statutul acestora este reglementat printr-o lege separată, pentru a evita paralelisme legislative.

Ea subliniază că includerea unei legi suplimentare pentru aceleași situații ar încălca principiul legalității și securității juridice, prevăzut în Constituție.

În spațiul public s-a avansat teoria potrivit căreia includerea judecătorilor CCR ar fi fost evitată pentru a nu exista riscul ca proiectul să fie declarat neconstituțional.

Zegrean spune că nu trebuie asociate nicio referință speculativă: CCR nu judecă oameni, ci legi și respectarea Constituției; nu are rolul de a evalua persoane.

Nu trebuia să se ajungă aici. Este un proiect dăunător per total.

Fostul judecător arată că schimbările propuse vor modifica substanțial cuantumul viitor al pensiei magistraților.

Conform acestei reforme, pensia va scădea de la 80% din ultimul venit brut la 70% din salariul net, generând o diferență importantă; el subliniază că această modificare nu ar fi trebuit să apară.

El subliniază că nu era momentul să se demareze o astfel de dispută și apreciază că impactul asupra justiției ar putea fi grav.

Conform spuselor sale, proiectul este dăunător în ansamblu; mulți magistrați se vor pensiona înainte ca noua lege să intre în vigoare, iar tinerii judecători cu experiență ar putea părăsi sistemul.

Care sunt principalele modificări prevăzute în proiectul de reformă gândit de administrația condusă de Bolojan.

Planul prevede ca vârsta de pensionare să coincidă cu standardul general din sectorul public, adică 65 de ani, iar pensionarea să fie permisă după cel puțin 35 de ani vechime; cuantumul pensiei nu va depăși 70% din venitul net din luna precedentă.

În textul publicat, pensiile judecătorilor CCR nu sunt incluse, întrucât statutul lor este reglementat printr-o lege separată, au explicat reprezentanții Guvernului.

Conform proiectului, reforma ar trebui să intre în vigoare până la data de 1 octombrie 2025, moment în care noile prevederi devin aplicabile.

Magistrații vor putea în continuare să iasă la pensie anticipat, dar condiția este să aibă cel puțin 35 de ani vechime; dacă se pensionează pentru vechime dar nu întrunesc și vârsta legală, se aplică o penalizare anuală de 2% până la împlinirea vârstei standard.

Se prevăde și o nouă etapă de creștere treptată a vârstei de pensionare, cu un an și jumătate în fiecare an până în 2036.

Proiectul include norme tranzitorii pentru a menține deciziile de pensionare în vigoare pentru magistrații care îndeplinesc condițiile până la 1 octombrie 2025; data intrării în vigoare este clarificată în text.

Ilie Bolojan a spus că este încrezător că proiectul va trece de CCR; de ce au fost respinse anterior proiecte similare.

La prezentarea reformei în 29 iulie, Ilie Bolojan a spus că a avut în vedere cadrul legal existent în privința pensiilor, precum și deciziile anterioare ale CCR, care au declarat neconstituționale alte inițiative, astfel încât reforma să poată fi implementată în pachetele fiscale.

În trecut, eliminarea pensiilor speciale a ajuns de mai multe ori în fața CCR, iar proiectele cu același obiectiv au fost respinse de judecătorii constituționali.

CCR a respins alte proiecte similare în trecut, invocând motive precum necesitatea de a proteja independența justiției, drepturi dobândite, nereguli procedurale și lipsa documentării.

• Faptul că magistrații au nevoie de aceste pensii – pentru că de-a lungă carierei au fost supuși unor reguli stricte, cum ar fi interzicerea grevei sau imposibilitatea de a ocupa posturi în Parlament, în guvern sau în funcții în administrația locală, precum și dreptul de a candida la alegeri în Parlamentul European
• Ar fi afectat un drept legal dobândit
• Independența justiției ar fi fost afectată
• Discriminare între categorii de pensionari – în 2022 a fost declarat neconstituțional un proiect ce viza eliminarea pensiilor speciale doar pentru parlamentari
• Nereguli legate de procedura de adoptare a legii de către Parlament
• Legea a fost creată fără documentare sau studiu de impact
• Nu au fost respectate decizii anterioare ale CCR pe același subiect

Cel mai recent, în decembrie 2024, CCR a declarat neconstituțională impozitarea progresivă a pensiilor speciale. Potrivit Curții, legea care ar fi introdus taxa progresivă pentru aceste pensii ar fi creat premise pentru ca pensia aflată în plată să fie permanent supusă unei reevaluări și să fie supusă unei recalculări anuale.