Genele sau obiceiurile de viață? Care este mai important pentru sănătatea și longevitatea noastră?

Mulți dintre noi au auzit povestea bunicului care a trăit 100 de ani, în ciuda fumatului zilnic, dar și a prietenului cu un stil de viață sănătos care a murit tânăr de infarct. Exemplele acestea ne arată că sănătatea și longevitatea sunt influențate de ADN-ul nostru, dar, conform specialiștilor, astfel de cazuri sunt excepții, iar majoritatea oamenilor se pot adapta la stiluri de viață mai sănătoase.

Cercetările recente indică faptul că, pentru majoritatea oamenilor, stilul de viață — incluzând dieta și exercițiile fizice — joacă un rol crucial în prevenirea bolilor cronice. Întrebarea este: cât de mult influențează genele și cât de mari sunt efectele obiceiurilor cotidiene? Aici intervine epigenetica, știința care studiază interacțiunea între gene, mediu și alegerile personale.

Epigenetica — interacțiunea dintre gene, mediu și stil de viață

Genele furnizează informațiile fundamentale despre predispozițiile biologice, dar nu funcționează în izolare. Conform Dr. Laura Zimmermann, director medical la Rush University Prevention Center, chiar dacă genele pot crește riscul de afecțiuni, ele acționează adesea în contextul factorilor externe precum dieta și poluarea.

Epicentrul epigeneticii este procesul prin care factorii de mediu activează sau dezactivează gene. De exemplu, în cancer, modificările epigenetice pot activa gene care contribuie la creșterea celulelor anormale. Dr. John Kelly, președintele American College of Lifestyle Medicine, afirmă că stilul de viață influențează direct expresia genelor, cu efecte negative generate de alimentații nesănătoase și lipsa exercițiilor.

Complexitatea epigeneticii este evidentă prin faptul că o singură genă poate avea multiple comutatoare epigenetice, dificultând identificarea precisă a modificărilor care cresc riscurile. Totuși, consensul experților este că obiceiurile zilnice au un impact semnificativ asupra expresiei genice.

Dieta sănătoasă și exercițiile fizice reduc riscul de hipertensiune arterială cu o treime

Bolile cardiovasculare exemplifică impactul alimentației asupra sănătății, indiferent de predispozițiile genetice.

„Boala coronariană este determinată de alimentație, iar multe forme pot fi prevenite sau chiar inverse prin regimul alimentar,” spune dr. John Kelly.

O dietă sărăcă în alimente procesate, sare și zahăr poate activa gene legate de inflamație, pe când o dietă bazată pe plante ajută la reducerea acestor efecte negative.

Dr. Zimmermann afirmă că persoanele cu risc genetic pentru hipertensiune se pot proteja semnificativ prin adoptarea unei diete sănătoase și prin sport.

150 de minute de exerciții moderate pe săptămână pot reduce riscurile pentru afecțiuni severe, precum diabetul de tip 2 și boli cardiovasculare, fiind relevante și pentru cei cu predispoziții genetice.

Este important de menționat că nu toate tipurile de exerciții sunt adecvate pentru toată lumea. Testele genetice pot oferi informații utile despre ce forme de activitate fizică sunt cele mai benefice.

Fumatul activează gene asociate cu cancerul

Fumatul constituie unul dintre principalii factori de risc pentru sănătate, amplificând riscurile de boli cardiovasculare și cancer.

Acest obicei afectează genele prin modificări epigenetice, cum ar fi metilarea ADN-ului, care poate activa genele riscante și dezactiva cele care protejează organismul.

Studiile demonstrează faptul că fumatul induce modificări epigenetice negative în variate tipuri de celule, afectând astfel sănătatea generală.

Dr. Zimmermann indică faptul că renunțarea la fumat este crucială pentru îmbunătățirea sănătății și prevenirea bolilor cronice.

„Renunțați la fumat. Este o recomandare necesară. Fumatul generează un stres oxidativ semnificativ, un factor major în îmbătrânire,” avertizează conf. univ. dr. Ana Capisizu.

Aproape o treime din căderile cognitive pot fi prevenite prin alegeri de viață sănătoase

Afecțiunile neurodegenerative, inclusiv Alzheimer, ilustrează interacțiunea complexă dintre gene și mediu. Deși variațiile genei APOE pot crește riscul de Alzheimer de până la 12 ori, obiceiurile zilnice au un rol semnificativ în gestionarea acestui risc.

Un raport din Lancet Neurology relevă că aproape o treime din cazurile de Alzheimer pot fi atribuite alegerilor zilnice, precum dieta și activitatea fizică.

Dietele precum MIND, care îmbină principiile dietelor mediteraneene și DASH, au demonstrat rezultate promițătoare în prevenirea declinului cognitiv.

Aceste intervenții alimentare au impact asupra altor afecțiuni neurodegenerative, reducând stresul oxidativ și inflamația, dar nu garantează protecția totală în fața predispozițiilor genetice.

40% din cancere pot fi prevenite prin schimbări în stilul de viață

Deși moștenirea genetică influențează riscurile de cancer, factorii de mediu și alegerile de zi cu zi joacă un rol major. Varianta BRCA1 și BRCA2 cresc considerabil riscul, dar nu toate persoanele afectate dezvoltă cancer.

„40% din cancere pot fi evitate prin adoptarea unui regim alimentar corespunzător. Aceste intervenții sunt esențiale având în vedere că aproape jumătate dintre cei care ating vârsta de 70 de ani dezvoltă cancer,” atrage atenția dr. Andreea Catană.

Importanța testării nutrigenetice devine evidentă, ajutând individul să își identifice vulnerabilitățile și să își ajusteze dieta pentru a reduce inflamația cronică.

Aceste ajustări alimentare sunt relevante și pentru pacienții deja diagnosticați, facilitând gestionarea efectelor adverse ale tratamentelor.

Exercițiile fizice sunt mai utile decât medicamentele în prevenirea diabetului

Diabetul de tip 2 este direct legat de obezitate și stilul de viață. Conform datelor, 90% din cazuri pot fi evitate prin ajustări în alimentație și activitate fizică.

Un studiu a arătat că cei care au optat pentru o dietă sănătoasă și 150 de minute de exerciții moderate pe săptămână și-au redus riscul de diabet cu 65%, comparativ cu efectul de 35% al metforminului.

Dr. Laura Zimmermann menționează că aceste obiceiuri nu doar că reduc riscurile de diabet, dar contribuie și la sănătatea cardiovasculară.

Când este necesară testarea genetică?

Testările genetice și epigenetice joacă un rol important în determinarea predispozițiilor pentru boli. Acestea ajută la personalizarea stilului de viață.

Persoanele care respectă recomandările bazate pe testele genetice sunt mai motivate să își schimbe alimentația. „Aceste intervenții au un impact real, dacă sunt urmate,” subliniază dr. Catană.

Un alt aspect esențial este microbiomul intestinal, care contribuie la sănătatea generală. Testările microbiomului pot oferi informații valoroase despre sănătatea digestivă, influențând starea mentală.

„Flora intestinală este crucială pentru synthesizea neurotransmițătorilor. Corectarea dezechilibrelor prin modificări dietetice poate îmbunătăți sănătatea mentală,” conchide medicul genetician.

Longevitatea ca rezultat al celor 10 piloni ai stilului de viață

Longevitatea este un exemplu remarcabil al rolului stilului de viață în comparație cu influența genetică. Studiile sugerează că durata medie de viață a crescut mult datorită îmbunătățirii îngrijirii sănătății și alimentației.

Dan Buettner, autor al cărții "The Blue Zones Kitchen," a cercetat aceste comunități, identificând obiceiuri ca dieta bazată pe alimente integrale, consum limitat de carne și conexiuni sociale puternice.

Dr. Ana Capisizu, coordonator al Centrului de Longevitate, definește longevitatea ca un rezultat al 10 piloni esențiali, inclusiv mișcare, alimentație sănătoasă și reducerea stresului.

Sănătatea emoțională joacă, de asemenea, un rol important. Izolarea socială și stresul pot deteriora sănătatea cardiovasculară. Un stil de viață optimist, meditația și relațiile sănătoase contribuie la un sistem imunitar mai puternic.

Dr. Karen Miller, neuropsiholog, remarcă că stresul contribuie la îmbătrânire, accentuând riscurile de boli cronice. Activitățile recreative și atitudinea pozitivă pot combate aceste efecte.